Codul de procedură civilă prevede şi amenzi judiciare, astfel în art. 187 alin. 1 lit. a) C. procedură civilă se prevede că instanţa va putea sancţiona faptele săvârşite în legătură cu procesul.

Fapta de a introduce cu rea – credinţă, unele cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice poate fi sancţionată cu amendă judiciară de la 100 de lei la 1.000 de lei.

Aceste prevederi nu au scăpat de critici, potrivit ştirilor juridice au fost subiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile legale criticate prevăd sancţiuni pentru trecut dar faptele evidenţiate de acestea nu constituie contravenţii pentru a putea fi incidente dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În continuare, se arată că cetăţeanul nu poate fi sancţionat cu amenzi pentru formularea cererilor adresate justiţiei prin care se exprimă liber, chiar şi împotriva legii.

Având în vedere că art. 187 din Codul de procedură civilă nu face referire şi la cererea de abţinere formulată de un judecător, se apreciază că, în acest mod, se creează o “discriminare între judecători”, deoarece şi judecătorul care formulează o astfel de cerere este, de asemenea, cetăţean şi trebuie să fie egal în faţa legii. Aşadar, prin nemenţionarea cererii de abţinere din cuprinsul articolului criticat, faţă de judecătorii care formulează o cerere de abţinere, justiţia nu este obiectivă, favorizându-l de cele mai multe ori pe colegul lor judecător. În acest fel sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (2). Prin urmare, potrivit dispoziţiilor legale criticate, cetăţenii sunt sancţionaţi pentru cererile lor, în timp ce judecătorii care formulează cereri de abţinere sunt scutiţi de orice sancţiune.

Curtea Constituţională a reţinut că textul legal criticat nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane şi nici nu aduce atingere principiului unicităţii, egalităţii şi imparţialităţii justiţiei, ci prevede doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea – credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună – credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.

Mai mult se susţine că dispoziţiile legale criticate nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanţele judecătoreşti şi să se prevaleze de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul civil. De altfel, Curtea observă că dispoziţiile art. 191 din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.

Din aceste considerente, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 469/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 677/2017.