Dispoziţiile Vechiului Cod penal care incriminau faptele de insultă şi calomnie, au fost abrogate prin art.I pct.56 din Legea nr.278/2006, ulterior însă fiind repuse în vigoare printr-o Decizie a Curţii Constituţionale.
Ce prevedeau aceste infracţiuni?
Conform art. 205 V. C. pen., insulta constituia ,,atingerea adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură”.
Conform art. 206 V.C. pen., calomnia constituia ,,afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.
Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile art.I pct.56 din Legea nr.278/2006 referitoare la abrogarea articolelor 205, 206 si 207 din Codul penal sunt neconstituţionale.
Însă în urma recursului în interesul legii formulat datorită practicii neunitare constatate, Secţiile Unite de la instanţa supremă au hotărât că infracţiunile de insultă şi calomnie nu trebuie reincriminate. Prin această decizie obligatorie s-a pus capăt caracterul neunitar al jurisprudenţei și s-a deschis în sfârșit calea către o aplicarea unitară a legii în această materie.
Ce puteţi face dacă sunteţi insultat sau calomniat?
Dacă aţi fost insultat sau calomniat puteți intenta un proces civil împotriva persoanei care v-a jignit.
Art. 252 C. civil prevede că orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.
Astfel necesitatatea acestui articol vine din dezincriminarea faptelor de insultă și calomnie prin lărgirea dreptului la liberă exprimare dar și de concepția de la nivel european în sensul că dreptul la viață pivată este un drept absolut și intangibil.
Mai mult, art. 255 C. civil prevede că orice persoană care se consideră vatămată în dreptul său la demnitate sau viață privată va putea solicita instanței de judecată luarea unor măsuri provizorii sub aspectul conservării probelor. Luarea acestor măsuri cu caracter provizoriu pot fi dispuse de către instanța de judecată doar dacă se face dovada că atingerile aduse drepturilor reclamate privesc acțiuni ilicite actuale și iminente iar consecințele continuării acestor acțiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat.
Aveţi dreptul la daune morale!
Daunele morale sunt acordate cu titlu de sancțiune. Ele sunt despăgubiri menite realmente să-l penalizeze pe pârâtul vinovat de atingerile grave aduse imaginii reclamantului și, în acelasi timp, să se constituie într-un avertisment sever pentru cei care ar intenționa, în viitor, să aducă atingeri dreptului la imagine al reclamantului.
În ceea ce privesc criteriile de stabilire a despăgubirilor, acestea se stabilesc prin apreciere, în raport cu consecinţele negative suferite de victimă pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.