Care sunt elementele obligatorii ale unei excepţii de neconstituţionalitate?


În cadrul procesului civil completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege.

În cazul în care cererea de chemare în judecată nu îndeplineşte condiţiile impuse de lege reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.

Art. 200 din C. procedură civilă prevede procedura de verificare şi regularizare a cererii, articol care, potrivit ştirilor juridice, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prin dispoziţiile mai sus menţionate se încalcă dreptul la justiţie şi dreptul la informaţie.

Curtea Constituţională observă că autorul acesteia nu arată în ce anume constă contrarietatea reglementării legale criticate cu normele constituţionale invocate, iar, prin modul general în care este formulată excepţia, nu se poate reţine existenţa vreunei minime critici de neconstituţionalitate.

O excepţie de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului legal criticat. Curtea a reţinut că excepţia este inadmisibilă în situaţia în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat.

Trebuie să reţinem că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate “motivate” într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

În cauza supusă atenţiei nu se argumentează pretinsa contrarietate a actului normativ, excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată iar Curtea Constituţională a respins-o prin Decizia nr. 165/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 522/2017.