Hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată şi se dă în numele legii.

Legislaţia prevede şi situaţii excepţionale în care unanimitatea nu poate fi realizată. Astfel, dacă nu există acordul tuturor hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului de judecată. Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.

Art. 398 alin. (3) C. procedură civilă prevede şi o a treia situaţie şi anume, atunci când majoritatea nu poate fi realizată, procesul se va judeca în complet de divergenţă, constituit prin includerea în completul iniţial şi a preşedintelui instanţei sau a vicepreşedintelui, a preşedintelui de secţie ori a unui judecător desemnat de preşedinte.

Procedura completului de divergenţă

Art. 399 C. procedură civilă reglementează procedura de judecată în complet de divergență, atunci când membrii completului învestit cu soluționarea cauzei au opinii diferite asupra unei anumite chestiuni sau asupra soluției globale, înștiințarea părților despre obiectul divergenței fiind făcută în ședință, fie prin încheierea de repunere a cauzei pe rol, pentru a nu fi luate prin surprindere asupra obiectului acesteia.

Ce se întâmplă dacă nu se reiau dezbaterile?

Nerespectarea procedurii de judecată în complet de divergenţă constă în faptul că părțile nu au fost încunoștințate asupra obiectului divergenței, în sensul dacă aceasta poartă asupra unor chestiuni sau asupra soluţiei, precum şi în faptul că părţilor li s-a acordat cuvântul asupra fondului litigiului, iar apelul soluţionat în complet format din trei judecători, în contextul în care completul de divergenţă era ţinut să judece doar aspectele care au generat divergenţa.

Caz practic

Judecata apelului declarat de pârâta SC F. A. SA împotriva sentinţei Tribunalului s-a realizat prin două decizii, respectiv decizia nr. 795 din 29 septembrie 2014, când, în complet format din 2 judecători, a fost anulată sentinţa şi reţinută cauza pentru evocarea fondului, şi prin decizia nr. 625 din 6 aprilie 2015, când, în complet format din 3 judecători, a fost soluţionat fondul litigiului.

Din desfăşurarea cursului procesual al prezentului litigiu în faţa instanţei de apel rezultă că normele procedurale privind judecarea cauzei în complet de divergenţă au fost încălcate.

S-a constatat că soluționarea apelului s-a făcut în complet format din trei judecători, în loc de doi judecători, ceea ce atrage casarea hotărârii pronunțate din perspectiva motivului de recurs fiind încălcate prevederile legale imperative, potrivit cărora apelul se judecă în complet format din doi judecători.

Potrivit ştirilor juridice, în cauză, nerespectarea procedurii de judecată în complet de divergenţă constă în faptul că părțile nu au fost încunoștințate asupra obiectului divergenței, în sensul dacă aceasta poartă asupra unor chestiuni sau asupra soluţiei, precum şi în faptul că părţilor li s-a acordat cuvântul asupra fondului litigiului, iar apelul soluţionat în complet format din trei judecători, în contextul în care completul de divergenţă era ţinut să judece doar aspectele care au generat divergenţa.

În concluzie, nereluarea dezbaterilor asupra chestiunilor rămase în divergenţă, cu încălcarea principiilor publicităţii, contradictorialităţii şi dreptului la apărare, toate considerate ca fiind de ordine publică, şi soluţionarea pe fond a pricinii, atrage nulitatea absolută hotărârii, fiind de neconceput ca un judecător să poată hotărî într-o cauză la a cărei dezbatere nu a participat. Cele două decizii urmând a fi casate iar cauza va fi trimisă spre rejudecare.