Orice persoană are dreptul la imagine, acest drept este prevăzut în art. 73 C. civil. În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Caz practic
Reclamanta a chemat în judecată pe pârâții NR, BIA, NG și IF solicitând instanței să dispună:
– obligarea acestora la plata despăgubirilor morale în sumă de 3.000 lei fiecare, reprezentând despăgubiri civile pentru prejudiciul constând în vătămarea dreptului la reputație produs prin articolele defăimătoare cu privire la ea, publicate pe site-ul de socializare;
-obligarea de a nu îi mai folosi și distribui imaginea și fotografiile cu ea și fiul ei, care este minor, pe site-uri de socializare;
-obligarea de a șterge toate fotografiile cu ea, fiul ei și sora sa, postările defăimătoare, ofensatoare făcute la adresa ei și a familie sale, de pe site-ul de socializare.
În motivare, arată că după despărțirea sa de fostul soț, fratele și surorile acestuia au început să posteze, pe pagina lor de socializare, tot felul de poze cu ea și fiul său, fără acordul ei, precum și comentarii cu atac defăimător la imaginea, reputația și demnitatea sa și a familiei sale (soră, mamă). (…)
Analizând cererea de față prin prisma susținerilor părților, probelor administrate în cauză și dispozițiilor legale aplicabile în materie, instanța reține, în fapt, următoarele:
Potrivit ştirilor juridice, reclamanta a fost căsătorită cu fratele pârâților, divorțând din cauza neînțelegerilor apărute între ei. Anterior divorțului, în timpul acestuia, cât și ulterior, între părți au apărut tensiuni , pe acest fond, pârâții manifestând un comportament negativ față de reclamantă. Aceștia nu s-au limitat la a-și exprima nemulțumirea și criticile la adresa acesteia într-un mod decent și privat, ci au recurs și la postarea pe rețeaua de socializare – spațiu public- a unor poze, dar și mesaje și afirmații despre profilul moral al reclamantei și al rudelor acesteia.
Așa cum reiese din înscrisurile depuse de reclamantă în probațiune, în respectivele postări, se face vorbire despre faptul că reclamanta ar avea relații intime cu diferite persoane, inclusiv cu bărbați căsătoriți, sau chiar cu alte femei, că la fel procedează mama și sora acesteia, insinuându-se inclusiv faptul că reclamanta s-ar prostitua, că ar fi alcoolică, având nevoie de tratament în acest sens etc, fiind folosit un limbaj urât, vulgar dar și amenințător la adresa reclamantei. De asemenea, au fost postate poze ale reclamantei, ale acesteia împreună cu rudele sau prietenii ei, fiind însoțite de comentarii în aceeași manieră defăimătoare.
Așa cum reiese din disp. art. 72 C. civ., orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prev.la art.75 (atingeri permise de lege, convenție sau pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte, exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună-credință ).
Apoi, conform art. 73 C. civ., în principiu este interzisă fotografierea unui individ fără acordul prealabil al acestuia- sau distribuirea pozei respective, inclusiv pe rețelele de socializare, orice persoană având dreptul la propria imagine, în exercitarea acestui drept persoana putând să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Afirmațiile pârâților de pe reţeaua de socializare cu privire la viața privată și moralitatea reclamantei, cuvintele urâte, vulgare, jignitoare, folosite de pârâți în postările lor cu privire la reclamantă sau care au însoțit pozele publicate de ei cu reclamanta, sunt toate de natură să aducă atingere onoarei și demnității acesteia, lezând reclamantei dreptul la imagine, protejat atât de Constituție cât și de Codul civil, aspecte față de care instanța va admite în parte acțiunea reclamantei și va acorda acesteia o despăgubire morală –dreptul la imagine fiind un drept nepatrimonial- în acord cu consecințele faptei prejudiciabile.
În concluzie, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.