Prejudiciul cauzat de lucru vs. prejudiciu cauzat de fapta proprie


prejCodul civil prevede că oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa. Aceste dispoziţii sunt aplicabile şi în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina reparării tuturor prejudiciilor va reveni numai celui a cărui faptă culpabilă întruneşte, faţă de ceilalţi, condiţiile forţei majore

Ne întrebăm care sunt condiţiile pentru a se angaja răspunderea pentru prejudiciu cauzat de lucruri?

Potrivit ştirilor juridice, s-a prevăzut că pentru angajarea răspunderii este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu, prejudiciul să fie cauzat de un lucru, lucrul să se afle în paza unei persoane.

Conform practicii judiciare s-a stabilit de instanţă că prejudiciul este în valoare de 17103,03 lei, existenţa şi cuantumul acestuia au fost dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, având caracter cert. Totodată instanţa constată că suma reprezintă contravaloarea manoperei şi a materialelor necesare pentru remedierea avariilor.

În ceea ce priveşte a doua condiţie, instanţa reţine că nu este îndeplinită. Astfel, fapta nu a fost săvârşită de un lucru, de un autoturism, ci de persoana care conducea autoturismul, adică de intervenientul forţat – care nu a acordat prioritate de trecere, aşa cum prevede OUG 195/2002.

Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri este o formă de răspundere indirectă care nu implică fapta unei persoane, de aceea art. 1.376 alin.1 C. procedură civilă prevede că răspunderea este antrenată independent de orice culpă. Aceasta se fundamentează pe paza exercitată asupra lucrului care produce paguba şi are la bază ideea că paznicul trebuie să-şi asume riscul producerii unor prejudicii de către lucru, fiind astfel o formă de răspundere obiectivă, bazată pe ideea de garanţie. Răspunderea aceasta specială nu se aplică în situaţiile în care lucrul este un simplu instrument al omului în cauzarea prejudiciului. Aceasta este şi situaţia în cazul vehiculelor dar numai atunci când conducătorul auto nu respectă regulile de circulaţie.

Trebuie să reţinem că atunci când conducătorul auto nu respectă regulile de circulaţie fapta ilicită este săvârşită de către această persoană, fiind aplicabile regulile răspunderii civile pentru fapta proprie.

Prin urmare, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri poate fi antrenată numai atunci când lucrul funcţionează sau acţionează în mod independent de fapta umană. În cauza de faţă, prejudiciul nu a fost cauzat de funcţionarea defectuoasă a autoturismului, independent de orice culpă, ci a fost cauzat tocmai de culpa conducătorului auto, fapta ilicită constând în nerespectarea regulilor de circulaţie.