S-a creat multă vâlvă în jurul Legii care elimină peste o sută de taxe şi impozite. Mai exact este vorba de Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, legea care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 15/2017.
În acest sens, potrivit ştirilor juridice, această lege a fost atacată la Curtea Constituţională fiind considerată contrară prevederilor constituţionale.
Cum s-a motivat excepţia de neconstituţionalitate?
Legea examinată a fost adoptată fără a acorda Guvernului un termen rezonabil pentru formularea informării solicitate de Parlament, fiind vorba de o lege care implică modificări bugetare. Sumele aferente taxelor a căror eliminare se are în vedere prin legea supusă controlului de constituţionalitate se fac venit fie la bugetul de stat, fie la bugetul asigurărilor sociale de stat sau se constituie într-un fond special destinat finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului.
Totodată, unele dintre aceste taxe asigură o parte dintre veniturile proprii ale unor instituţii şi servicii publice autonome, printre care şi taxa prevăzută de Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Art. 111 din Legea fundamentală prevede obligaţia Parlamentului de a solicita Guvernului informaţii în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificări bugetare, textul fundamental reprezentând, totodată, o garanţie constituţională a colaborării dintre cele două autorităţi publice.
Or, Curtea Constituţională a arătat în jurisprudenţa sa că “această obligaţie a Parlamentului este în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 138 alin. (2), care prevăd competenţa exclusivă a Guvernului de a elabora proiectul bugetului de stat şi de a-l supune spre aprobare Parlamentului. În temeiul acestei competenţe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens. Dat fiind caracterul imperativ al obligaţiei de a cere informarea menţionată, rezultă că nerespectarea acesteia are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate”.
Ce a decis Curtea Constituţională?
Curtea reţine că autorul sesizării de neconstituţionalitate susţine că Parlamentul a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în condiţiile în care a adoptat o lege cu impact bugetar fără a aştepta să expire termenul legal pentru ca Guvernul să îi transmită acestuia informarea sa, în acord cu solicitarea formulată conform prevederilor art. 111 din Constituţie.
Curtea constată că aceste critici nu sunt întemeiate. Faptul că Guvernul nu a transmis fişa financiară până la momentul adoptării proiectului de lege de către Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, ci doar punctul său de vedere cu privire la propunerea legislativă, în procedura de urgenţă de adoptare a acesteia la Camera Deputaţilor, precum şi faptul că observaţiile şi propunerile exprimate în acest punct de vedere şi la care reprezentantul Guvernului a făcut referire în timpul şedinţei de dezbateri nu au fost însuşite de Camera decizională nu pot constitui motive de neconstituţionalitate a legii examinate din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie.
Mai mult aceasta reaminteşte că în special în contextul sporirii considerabile a numărului actelor normative cu impact bugetar adoptate de Parlament, cât şi al sesizărilor Curţii Constituţionale cu privire la acestea, că instanţa constituţională nu poate avea o viziune globală cu privire la influenţele asupra Produsului Intern Brut ale tuturor proiectelor/propunerilor legislative din moment ce este sesizată în mod selectiv numai cu privire la anumite acte normative. Ele trebuie prezentate Parlamentului pentru că numai acesta (desigur, alături de Guvern) poate avea o viziunea globală asupra influenţelor pe care diversele măsuri pe care le adoptă le au asupra PIB.
Din aceste considerente, a respins excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 795/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 122/2017.