An de an, s-a constatat că defrișările necontrolate au afectat mediul înconjurător, au evaporat aurul verde cu o viteză de 3 ha/oră și au creat prejudicii uriașe statului român. Se încearcă stoparea tăierilor ilegale, fapt ce ne-a adus în situația de a afirma că „pădurile defrișate/Mă obligă să susțin,/Codrul cu românu-i frate?Precum Abel cu Cain!”  (Dumitru Monacu)

Modul în care pădurile dispăreau a dus la necesitatea creării unei entități care să gestioneze aceste aspecte și să stopeze defrișările ilegale. În 30 iunie 2015  a intrat  în vigoare OUG 32/2015 prin care s-a înființat Garda de Mediu. Legiuitorul a decis să adopte un proiect de lege pentru aprobarea acestei OUG, ocazie cu care OUG a suferit anumite modificări. Guvernul a invocat excepția de neconstituționalitate cu privire la modul în care au fost făcute acestea și a fost sesizată CCR.

Care au fost modificările?

Se propunea ca personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și din cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale acesteia să beneficieze de indemnizații de grad profesional. Se dorea ca începând cu 1 ianuarie 2017 salarizarea personalului Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu să se stabilească prin asimilare cu salarizarea personalului din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Salariile la care se face referire sunt extrem de generoase, de exemplu un inspector șef poate primi între 9.593 lei și 10.188 lei, un referent de specialitate între 4.273 și 4.455 lei, iar un muncitor între 2.371 lei și 2.530 lei. Salariile sunt atractive tocmai în ideea ca cei puși să stopeze defrișările și furturile din păduri să nu fie tentați să închidă ochii în fața ilegalităților.

Care a fost obiectul excepției de neconstituționalitate?

Știrile juridice arată că s-a susținut că prin aceste modificări se crează un privilegiu pentru o anumită categorie de persoane fără să se indice sursa fondurilor suplimentare necesare. Actul nu prevede nici sfera beneficiarilor neexistând vreo estimare a acestui număr sau a impactului bugetar. Practic, are loc o discriminare între persoanele din aceeași categorie cu referire la nivelul de salarizare a funcționarilor publici din întreg sistemul public și cei din sistemul public de protecție  a mediului.

Se susține că în cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaților și Senatului fișa financiară  în 45 de zile de la data primirii solicitării. Această fișă financiară se solicită atunci când se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget.

Ce a decis CCR?

CCR a pronunțat Decizia 764/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 104 din 7 februarie 2017. Excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată CCR s-a întemeiat pe încălcarea principiului legalității, al egalității în drepturi, al informării Parlamentului și al aceluia potrivit cu care nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

CCR a constatat că textele de lege supuse controlului de constituționalitate au fost introduse direct în Camera decizională după ce au parcurs procedura de avizare a proiectului de act normativ prin intermediul unor amendamente însușite de plenul Camerei Deputaților cu ocazia dezbaterii proiectului de lege.

Amendamentele nou introduse duc la un impact bugetar asupra bugetului, astfel încât este obligatoriu să existe o informare din partea Guvernului. În cazul de față această informare nu a fost cerută de Camera Deputaților sau de Senat.

Practic, s-au introdus unele dispoziții privind salarizarea personalului bugetar direct la dezbaterea finală a proiectului de lege, după adoptarea acestuia în prima Cameră sesizată, după ce s-a parcurs procedura de avizare fără să existe o informare a Parlamentului de către Guvern. În acest fel, au fost încălcat prevederile constituționale.

Cu privire la susținerea Guvernului că trebuia solicitată fișa financiară, CCR constată că ne aflăm în fața unui proiect de lege inițiat de Guvern, însă prevederile care generează impact financiar asupra bugetului de stat au fost introduse în cadrul procedurii legislative din Camera Deputaților. Or, Camera Deputaților avea obligația legală de a solicita fișa financiară.

Drept urmare, CCR a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că textele de lege invocate sune neconstituționale.

În loc de concluzii…

Cu sau fără aceste măriri salariale pentru categoriile menționate în textele de lege expuse mai sus, situația pădurilor din România (câte au mai rămas!) este absolut dramatică. „În condiții clar ingrate,/ S-a schimbat profund poporul:/ Codrul nu-i mai este frate./Azi e frate cu toporul.” (Mihai Frunză)

Partea “plină” a furturilor masive din păduri este că „există și un aspect bun în defrișările masive; nu se va mai fura ca în codru.” (Goran Mrakic)