Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat, vineri, sesizarea Avocatului Poporului privind excepția de neconstituționalitate a OUG de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, urmând ca până pe 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedre.

Termenul de discutare a sesizării se va stabili după transmiterea punctelor de vedere.

Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura prevede că președintele CCR desemnează judecătorul-raportor și va comunica încheierea prin care a fost sesizată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.

CCR a stabilit aceleași termene de transmitere de a punctelor de vedere ale părților și în cazul cererilor înaintate de președintele Klaus Iohannis și de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională între puterile statului.

Avocatul Poporului a menționat doar câteva dintre criticile de neconstituționalitate din excepție, una referindu-se la neîndeplinirea cerințelor privind existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, el a susținut că Guvernul nu definește ce înseamnă vătămare gravă. “Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR și că, prin ordonanță de urgență, s-a ținut seama de cerințele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu definește în cuprinsul ordonanței de urgență ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerințelor constituționale în materie”, a declarat Ciorbea.

El a afirmat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu se face referire la celelalte acte normative — hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale Consiliilor Județene, locale înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea a aproape întregii administrații din România.

Urmează astfel să vedem ce va hotărî Curtea mâine.