Fapta de acces ilegal la un sistem informatic este sancţionată de dispoziţiile penale. Art. 360 C. penal prevede că accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. În cazul în care fapta a fost săvârşită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
De asemenea, potrivit legislaţiei, art. 249 C. penal prevede că frauda informatică constă în introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane.
Ne întrebăm dacă pentru reţinerea infracţiunii de fraudă informatică este necesară obţinerea unui folos material pentru reţinerea acestei infracţiuni, iar pentru a ne lămuri şi mai bine vom analiza un caz practic.
Fapta inculpatelor de a accesa fără drept conturile de e-mail şi facebook ale persoanei vătămate A. D. C., prin înlăturarea măsurilor de securitate stabilite de furnizorul acestor programe, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de acces ilegal la un sistem informatic prevăzută de art. 360 al. 3 Cod penal.
De asemenea, fapta aceloraşi inculpate de a o constrânge pe persoana vătămată R. C. P. să le dea o sumă de bani pentru a nu publica conţinutul corespondenţei electronice dintre ea şi persoana vătămată A. D. C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 al. 3 Cod penal. (…)
Potrivit ştirilor juridice, inculpata Ţ. A. a fost trimisă în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de fraudă informatică, prevăzută de art. 249 Cod penal, constând în aceea că a împiedicat accesul persoanei vătămate A. D. C. la conturile de yahoo e-mail, yahoo messenger şi facebook, prin modificarea întrebărilor de securitate şi a parolelor de acces, în scopul obţinerii unui beneficiu material.
Instanţa a constatat că inculpata a spart parolele de acces la conturile menţionate pentru a putea vedea cu cine poartă fostul său prieten, A. D. C., conversaţii pe reţelele yahoo şi facebook, şi pentru a şterge numele unor fete cu care acesta era prieten, în scopul de a se răzbuna pe acesta şi nu în scopul de a obţine un folos material. Faptul că ulterior, în urma discuţiilor purtate între cele două inculpate, acestea au hotărât să o şantajeze pe R. C. P., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj.
Deducem că existenţa infracţiunii de fraudă informatică este condiţionată de obţinerea unui folos material din introducerea, modificarea sau ştergerea datelor informatice sau din restricţionarea accesului la aceste date.