În ceea ce priveşte participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei şi regresul statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului României, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO, iar Agentul guvernamental pentru CEDO este entitatea individualizată prin lege pentru a exercita acest rol de reprezentare a statului român, conferit Ministerului Afacerilor Externe.

O noutatea legislativă în ceea ce priveşte instituţia Agentului guvernamental a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 84/2017, este vorba despre O.U.G. nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Potrivit legislaţiei, Agentul guvernamental asigură reprezentarea juridică în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene.

Agentul guvernamental este instituția care reprezintă statul român în procedurile desfășurate în fața CEDO, CJUE, dar și la CIJ .

Atribuţiile Agentului Guvernamental

Agentul guvernamental are rang de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi este numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim – ministrului, la propunerea ministrului delegat pentru afaceri europene.

Agentul guvernamental are în subordine o structură specializată în compatibilizarea legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene şi o structură specializată în contenciosul Uniunii Europene şi coordonează procesul de stabilire a poziţiilor naţionale şi, alături de structura specializată în contenciosul Uniunii Europene, întocmeşte actele şi realizează faptele necesare reprezentării juridice.

Acesta are mai multe atribuţii, printre care enumerăm:

• Întocmeşte actele şi apărările necesare, înfăptuieşte orice alte acte procesuale, ia măsurile necesare pe plan intern şi realizează orice alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi la Comitetul Miniştrilor;
• Sesizează Curtea în numele României cu o cauză interstatală, pe baza deciziei Guvernului;
• Formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţie;
• Formulează propuneri cu privire la desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie;
• Colaborează cu autorităţile publice, instituţiile publice, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital majoritar public, precum şi cu persoanele şi structurile învestite cu o misiune de serviciu public, care sunt obligate să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, toate actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor;
• Colaborează cu instanţele judecătoreşti, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, celelalte jurisdicţii, Ministerul Public, organele de cercetare penală, notarii publici, executorii judecătoreşti şi celelalte persoane sau structuri cu misiune de serviciu public, legate de înfăptuirea sau administrarea justiţiei ori a celorlalte activităţi jurisdicţionale sau de executarea hotărârilor judecătoreşti ori a celorlalte acte jurisdicţionale, care au obligaţia să trimită Agentului guvernamental, la cererea şi în termenul stabilit de acesta, pe lângă actele, datele şi informaţiile necesare reprezentării intereselor statului român la Curte şi la Comitetul Miniştrilor şi actele privind procedurile aflate în curs de desfăşurare în faţa acestora, indiferent de stadiul în care se află, cu respectarea celerităţii procedurilor interne în curs;
• Poate solicita tribunalului competent teritorial, în cazul în care consideră necesar, efectuarea unei expertize judiciare, care să constituie mijloc de probă în cauza aflată pe rolul Curţii;
• Încheie, în numele Guvernului României, convenţiile de rezolvare pe cale amiabilă a unei cauze întemeiate pe o cerere individuală împotriva statului român, după ce Curtea îi comunică cererea;
• Informează ministrul afacerilor externe cu privire la modificările legislative care se impun în urma evoluţiei jurisprudenţei Curţii, în vederea promovării, împreună cu instituţiile competente, a actelor normative corespunzătoare.

În concluzie, dezvoltarea relațiilor internaționale ale României, la nivel regional și la nivel global, a făcut ca țara noastră să devină membră în diferite structuri și să accepte anumite juridicții internaționale. Astfel, statul român a ajuns membru al Organizației Națiunilor Unite (1955), Consiliului Europei (1993) și al Uniunii Europene (2007). Aceste organizații cuprind propriile organe de jurisdicție: Curtea Internațională de Justiție (CIJ), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), respectiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

De fiecare dată când România este parte a unui litigiu de competența CEDO sau CJUE sau care este tranșat la CIJ, guvernul nostru este reprezentat de un agent guvernamental.