Toți cei care au mașini sunt perfect de acord cu epigrama conform căreia „Cu carnetul și mașina/Vin necazuri cu duzina;/Bucurii doar două ai:/Când o iei și când o dai!” (Otilia Morțun). În afara luptei zilnice prin jungla unui trafic de coșmar în care nervii sunt întinși la maxim, de stadiul drumurilor care lasă de dorit, „șansa” de a fi amendat este destul de mare! Și uite așa un simplu drum cu autoturismul poate ajunge să te coste cât nu face!

Surpriza vine la ceva vreme când primești acasă procesul-verbal de contravenție prin care ești anunțat că ai de plătit o sumă deloc de neglijat pentru că ai încălcat regulile de circulație. Amenda vine de multe ori la pachet și cu suspendarea permisului de conducere.

Atunci când primesc procesul-verbal de contravenție acasă, multe persoane aleg să îl conteste în instanță considerându-se nedreptățiți. În acest sens, formulează plângere împotriva respectivului proces-verbal dar nu motivează plângerea în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal.

În practica instanțelor nu există o părere unitară cu privire la textul de lege menționat anterior, respectiv dacă plângerea trebuie și motivată în 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție.

În acest sens, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)  pentru a stabili modul de interpretare a acestui text de lege și dacă sancțiunea care intervine în cazul nemotivării plângerii contravenționale în acest termen este decăderea contravenientului din dreptul de a mai invoca orice aspecte de nelegalitate și netemeinicie a procesului-verbal sau decăderea din dreptul de a invoca alte aspecte de nelegalitate, sub sancțiunea nulității pe care instanța le poate constata și din oficiu.

Caz practic

În 19 iunie 2014 s-a dispus sancționarea cu amendă a șoferului pe motiv că a condus autoturismul pe o stradă cu o bandă de circulație pe sens și la pătrunderea în sensul giratoriu a depășit pe partea dreaptă o mașină cu care a intrat în coliziune avariind-o. Prin procesul-verbal s-a dispus reținerea permisului de conducere și suspendarea dreptului de a conduce timp de 60 de zile.

În 19 iunie 2014 acest proces-verbal a fost înmânat șoferului care a semnat și a precizat că nu este de acord cu cele inserate. La 23 iunie 2014 a formulat plângere împotriva procesului-verbal fără să o motiveze în fapt sau în drept. Petentul a trimis în 23 iunie 2014 prin poștă plângerea sa.

În 27 iunie 2014 i s-a pus în vedere petentului, sub sancțiunea anulării plângerii, ca în 10 zile de la comunicare să indice pârâtul, dovezile pe care se bazează, motivele de fapt și de drept ale plângerii. Această adresă a fost primită de petent la 3 iulie 2014.

La 16 iulie 2014 petentul a trimis prin poștă o precizare la plângere prin care a precizat că s-a conformat adresei instanței din 27 iunie 2016, indicând motivele de fapt și de drept ale plângerii sale.

Inspectoratul de poliție în calitate de pârât a invocat excepția tardivității plângerii și a susținut că procesul-verbal a fost comunicat petentului pe 19 iunie 2014 și ultima zi de depunere a plângerii era 7 iulie 2014.

În ianuarie 2015 instanța a respins excepția tardivității plângerii motivat de faptul că au fost respectate cele 15 zile, deoarece plângerea a fost depusă prin poștă la 23 iunie 2014, iar la 18 iulie 2014 a fost formulată o precizare a motivelor acesteia. În septembrie 2015, instanța a respins acțiunea petentului ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe, petentul a formulat apel în cadrul căruia a fost sesizată ÎCCJ pentru a stabili modul de interpretare a textului de lege în cauză.

 Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au considerat că plângerea contravențională nemotivată nu atrage sancțiunea anulării.

Alte instanțe s-au pronunțat în sensul că plângerea contravențională asemeni oricărei alte cereri de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiează. Legea prevede că nu este obligatorie motivarea căii de atac în cazul plângerii contravenționale, dar acest fapt nu înseamnă că și motivarea plângerii este facultativă.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 44/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 1055 din 28 decembrie 2016. ÎCCJ este de părere că plângerea contravențională la fel ca orice cerere de chemare în judecată trebuie să fie motivată, în caz contrar ea va fi anulată pentru nerespectarea acestei condiții. Regula este că plângerea contravențională se depune la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția și în cadrul procesului sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție.

În cazul plângerilor contravenționale petentul are obligația de a motiva plângerea în 15 zile de la data la care i s-a înmânat sau i s-a comunicat respectivul proces-verbal. Se apreciază că cele 15 zile nu îl pun pe contravenient în imposibilitatea de a ști și de a aprecia care sunt motivele pe care își va baza argumentele în cadrul plângerii. De exemplu, dacă fapta este descrisă sumar în cadrul procesului-verbal,  petentul poate invoca în cadrul plângerii fie nulitatea procesului-verbal pe acest considerent, fie să conteste fapta descrisă sumar.

În concluzie, ÎCCJ a admis sesizarea și a decis că plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție trebuie să fie motivată de către pentent în termen de 15 zile de la data la care l-a primit sau i s-a comunicat prin poștă, în caz contrar va fi anulată de instanța de judecată.