Procurorul sau judecătorul de drepturi şi libertăţi pot dispune în cursul urmării penale măsura controlului judiciar pe o durată de cel mult 60 de zile. Legislaţia penală prevede în art. 215 indice 1 alin. 2) C. procedură penală că se poate prelungi în cursul urmăririi penale controlul judiciar de către procuror prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.

Acest alineat s-a considerat a nu fi în concordanţă cu prevederile constituţionale iar în acest sens a fost formulată o excepţie de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei s-a arătat că lipsa unui termen de decădere în interiorul căruia să poată fi prelungită măsura controlului judiciar creează o situaţie de inegalitate între părţi, deoarece procurorul dispune de privilegiul alegerii unei date aleatorii, iar inculpatul nu poate beneficia de o apărare efectivă. Se mai arată că lipsa unui astfel de termen din cuprinsul art. 215¹ din Codul de procedură penală este de natură a vătăma considerabil dreptul inculpatului de a beneficia de timpul şi înlesnirile necesare pregătirii apărării, potrivit art. 6 paragraful 3 lit. b) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, potrivit ştirilor juridice, legiuitorul nu a formulat în mod clar termenul în care procurorul poate dispune prin ordonanţă prelungirea acestei măsuri şi termenul până la care judecătorul de drepturi şi libertăţi poate soluţiona o contestaţie formulată împotriva prelungirii măsurii controlului judiciar, situaţie de natură a aduce atingere dreptului la liberă circulaţie, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, precum şi egalităţii în drepturi. În situaţii similare, privind măsurile preventive, legiuitorul a reglementat un termen de 5 zile anterior expirării măsurii, care are drept scop acordarea unui interval de timp suficient pentru ca propunerea de prelungire a arestării preventive să fie soluţionată cu respectarea dreptului la apărare şi garantarea libertăţii individuale a inculpatului arestat, înainte de expirarea duratei măsurii preventive.

Curtea Constituţională a reţinut că măsura controlului judiciar este o măsură preventivă care, chiar dacă se execută în stare de libertate, limitează atât libertatea individuală a inculpatului cât şi exercitarea celorlalte drepturi fundamentale precum libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii şi libertatea economică, iar prelungirea acestei măsuri obligă la asigurarea garanţiilor procesuale specifice dreptului la apărare. 

Din aceste considerente Curtea a reţinut că în vederea asigurării dreptului la apărare, prelungirea măsurii controlului judiciar, conform art. 215¹ alin. (2) din Codul de procedură penală, se impune a fi făcută cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 212 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală pentru dispunerea acestei măsuri. În concluzie, procurorul trebuie să dispună citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere, iar măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu. 

Iar în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la lipsa unui termen legal în care judecătorul de drepturi şi libertăţi să fie obligat să soluţioneze plângerea formulată împotriva ordonanţei procurorului de prelungire a măsurii controlului judiciar, Curtea constată că lipsa acestui termen nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale invocate de autorii excepţiei.

Este de reţinut faptul că, Curtea Constituţională a admis această excepţie, prin Decizia nr. 614/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 962/2016, şi a contatat că dispoziţiile art. 215¹ alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) şi alin. (3) din Codul de procedură penală, prevederi pe care le-am menţionat mai sus.