Achiziţiile publice au dat numeroase bătăi de cap autorităţilor locale. Una dintre probleme a constituit-o dacă, în sensul art. 127 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,  se poate considera că o unitate administrativ – teritorială care contractează lucrări de construcţii pentru obiective finanţate din bugetul de stat şi cu aplicarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, obiective utilizate ulterior pentru realizarea de operaţiuni impozabile, acţionează de manieră independentă, având calitatea de persoană impozabilă cu drept de deducere a T.V.A. aferentă lucrărilor în cauză.

Facem referire la vechile prevederi fiscale, însă recent a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 27/2016 de dezlegare a unei chestiuni de drept cu privire la problema enunţată, publicată în Monitorul Oficial nr. 949/2016.

Situaţia de fapt care a generat problema

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel, reclamanta comuna V., în contradictoriu cu pârâţii D.G.R.F.P. C. şi A.J.F.P. V., a solicitat anularea Deciziei nr. 162/2013 emise de A.N.A.F., a Deciziei de impunere nr. F – VL nr. 270 din 22 aprilie 2013 emise de D.G.F.P.V., precum şi a Raportului de inspecţie fiscală din aceeaşi dată, constatarea deductibilităţii T.V.A.

Curtea de Apel a respins acţiunea şi cererea de intervenţie principală formulată de S.C. A. – S.A. D., ca neîntemeiate, împotriva acesteia au declarat recurs reclamanta şi intervenienta. Recurenta – intervenientă a depus la dosar cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a răspunde problemei de drept sus – menţionate.

Ce a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

Reaminteşte că reglementarea naţională instituie regula potrivit căreia instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi. Regula enunţată are trei categorii de excepţii, respectiv situaţii în care entităţile publice vor fi considerate persoane impozabile: activităţile care ar produce distorsiuni concurenţiale, dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile; activităţile expres enumerate de Codul Fiscal; activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, care sunt scutite de TVA.

Se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie  care a explicat în jurisprudenţa sa că activitatea economică este considerată că are un caracter independent atunci când: activitatea este exercitată de o persoană care nu este organic integrată într-o întreprindere sau într-un organ al administraţiei publice; persoana în cauză dispune de o libertate de organizare corespunzătoare în privinţa resurselor materiale şi umane folosite pentru exerciţiul activităţii în discuţie; riscul economic inerent acestei activităţi este suportat de această persoană.

Potrivit ştirilor juridice, CJUE a punctat că indiferent de sursa TVA-ului, un stat membru poate să refuze “restituirea unei părţi din această taxă pentru motivul că o astfel de restituire ar genera în beneficiul persoanei impozabile o îmbogăţire fără justă cauză cu condiţia ca sarcina economică pe care taxa percepută fără a fi datorată a impus-o asupra persoanei impozabile să fi fost integral neutralizată.

ÎCCJ a admis sesizarea şi a constatat că o unitate administrativ – teritorială care încheie contracte de execuţie de lucrări pentru realizarea unor obiective finanţate din bugetul de stat, utilizate ulterior pentru realizarea de operaţiuni impozabile, acţionează de manieră independentă, în calitate de persoană impozabilă în sensul art. 127 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, având drept de deducere a TVA aferentă lucrărilor în cauză, în măsura în care taxa nu a fost anterior decontată de la bugetul de stat/valoarea contractului de finanţare nu a inclus TVA.