Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Astfel din perspectiva asigurării acestor deziderate, precum şi a nevoii de adaptare permanentă a învăţământului românesc la cerinţele pieţei muncii, tot mai diversificată, aflată în creştere, este necesară îmbunătăţirea reacţiei sistemului de educaţie şi formare profesională la dinamica economică şi socială din România.
În acest sens a fost adoptată O.U.G. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 943/2016.
Prin ordonanţă menţionată mai sus se introduc modificări în ceea ce priveşte învăţământul dual şi nu numai. Reamintim că învăţământul dual este o formă de organizare a învăţământului profesional, care se desfăşoară pe bază de contract de muncă şi combină pregătirea profesională ce se organizează de un operator economic, cu pregătirea organizată în cadrul unei unităţi de învăţământ. Responsabilitatea privind organizarea şi funcţionarea este partajată între operatorul economic şi unitatea de învăţământ.
Ce prevede ordonanţa?
Se prevede că în cazul elevilor care frecventează învăţământul dual în altă unitate administrativ – teritorială decât cea de domiciliu, decontarea cheltuielilor de transport şi facilităţile de cazare şi masă gratuite se acordă indiferent de oferta de educaţie şi formare profesională disponibilă în localitatea de domiciliu.
După cum ştim pentru ca o unitate de învăţământ să aibă persoanlitate juridică este necesar sa aibă un anumit număr de elevi, noutatea legislativă prevede că prin excepţie chiar dacă nu este îndeplinit numărul de elevi se pot organiza unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puţin de 100 de elevi, care să ofere educaţie şi formare profesională prin învăţământul dual.
Se prevăd clar criteriile pe care trebuie să le îndeplinescă învăţământul dual, şi anume: existenţa contractului de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ – teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri; existenţa contractului individual de pregătire practică, încheiat între elev, respectiv părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor; existenţa autorizării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual. Autorizarea operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual se reglementează prin metodologie specifică aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Se acordă facilităţi fiscale pentru operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ, aceştia pot beneficia de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale, nu până la 18 ani cum era până acum.
În cazul învăţământului dual, la solicitarea operatorilor economici, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidaţi înscrişi şi de numărul de locuri disponibile.
Se prevede un consiliu de administraţie pentru unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic cu o pondere majoritară a învăţământului dual, consiliu a cărui componenţă şi atribuţii sunt asemănătoare cu cel din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică.
Şcolile profesioanle au căpăt interes după ce o perioadă destul de îndelungată nu s-a mai pus accentul pe formarea profesională din aceste şcoli, odată cu eşecul examenului de bacalaureat care s-a produs ani la rândul, unde mulţi elevi nu l-au absolvit sau mai grav nici nu s-au mai prezentat la examen. În acest context şcolile profesionale şi-au recăpătat interesul de odată şi sperăm că acest fenomen va stopa fenomenul universitar de fabrici de diplome.