PARLAMENTUL ROMÂNIEI
| CAMERA DEPUTAŢILOR |
SENATUL |
LEGE
privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
- CAPITOLUL I Dispoziţii generale
- CAPITOLUL II Informare şi educare
- CAPITOLUL III Măsuri privind publicul, gravidele şi mamele de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani
- CAPITOLUL IV Măsuri în cadrul sistemului de sănătate
- CAPITOLUL V Măsuri vizând personalul din sistemul de sănătate
- CAPITOLUL VI Măsuri vizând personalul de marketing
- CAPITOLUL VII Etichetarea
- CAPITOLUL VIII Implementare şi monitorizare
- CAPITOLUL IX Răspundere, contravenţii şi sancţiuni
- CAPITOLUL X Dispoziţii finale
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind marketingul înlocuitorilor laptelui matern, precum şi practicile aferente acestuia.
(2) Prezenta lege se aplică următoarelor produse, denumite în continuare produse vizate:
a) înlocuitorii laptelui matern, destinaţi alimentaţiei sugarilor şi copiilor de vârstă până la 2 ani;
b) orice aliment lichid, semisolid sau solid destinat administrării sugarilor în primele 6 luni de viaţă sau fortifianţi ai laptelui matern;
c) biberoane, tetine, suzete, căni speciale pentru sugari, mameloane artificiale, pompe de muls sau alte ustensile similare;
d) orice alte produse similare.
Art. 2. – Prezenta lege are la bază principiile Codului internaţional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern, adoptat la a 34 – a ediţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii prin Rezoluţia nr. 34.22 din 21 mai 1981.
Art. 3. – Obiectivul prezentei legi constă în crearea cadrului juridic necesar asigurării unei nutriţii adecvate şi sănătoase pentru sugari şi copii de vârstă până la 2 ani, prin protecţia şi promovarea alăptării, în vederea menţinerii sau îmbunătăţirii stării de sănătate a acestora, prin asigurarea utilizării corecte a înlocuitorilor laptelui matern, atunci când aceştia sunt necesari, prin reglementarea marketingului lor şi prin furnizarea de informaţii consistente, obiective şi accesibile, într-o formă adecvată publicului.
Art. 4. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) alăptare – hrănirea copilului numai cu lapte matern;
b) alăptare la cerere – hrănirea copilului cu lapte matern ori de câte ori acesta îşi manifestă dorinţa de a fi hrănit;
c) aliment complementar – orice aliment produs industrial în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană în vigoare, care poate fi utilizat ca o completare, pe lângă laptele matern sau preparatele pentru sugari, în momentul în care acestea nu mai satisfac suficient cerinţele nutriţionale ale sugarului sau ale copilului de vârstă până la 2 ani;
d) ambalare – orice formă de împachetare a produselor vizate în scopul vânzării sub forma unui singur pachet comercializat, inclusiv prin simpla învelire;
e) componentă a sistemului de sănătate – orice instituţie publică sau privată ori organizaţie guvernamentală sau neguvernamentală care face parte din sistemul de sănătate;
f) distribuitor – orice persoană fizică sau juridică, din sectorul public sau privat, implicată în activităţi, directe sau indirecte, de comerţ cu ridicata sau cu amănuntul al produselor vizate;
g) înlocuitorii laptelui matern – orice aliment, fabricat industrial, în conformitate cu legislaţia naţională sau europeană în vigoare, ori preparat în mediul domestic, care este comercializat sau prezentat sub orice alt mod, ca fiind un înlocuitor parţial sau total al laptelui matern, destinat nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;
h) marketing – promovarea, distribuirea, vânzarea produsului, reclama pentru produs, precum şi publicitatea, serviciile de informare şi relaţiile cu publicul legate de produs;
i) membru de familie – soţ, rudă până la gradul al II – lea sau rudă a soţului până la gradul al II – lea;
j) mostră – un produs unic sau o cantitate mică dintr-un produs oferită gratuit;
k) personal de marketing – orice persoană ale cărei funcţii implică marketingul unui produs sau produse vizate care fac obiectul prezentei legi;
l) personal din sistemul de sănătate – orice persoană, indiferent dacă este specializată sau nu, care lucrează într-o componentă a sistemului de sănătate, inclusiv persoanele care desfăşoară activităţi de voluntariat sau alte tipuri de activităţi neremunerate în cadrul acestor componente;
m) plasare de produse vizate – orice formă de comunicare comercială audiovizuală constând în includerea unui produs, a unor servicii sau a mărcilor acestora ori referirea la acestea, prin inserarea în cadrul unui program, în schimbul unei plăţi sau contraprestaţii;
n) producător – orice persoană fizică sau juridică din sectorul public sau privat, implicată în realizarea/fabricarea produselor vizate direct sau indirect printr-un agent sau printr-o altă persoană fizică ori juridică coordonată sau controlată de aceasta, ori având un contract cu aceasta;
o) promovare – comunicare sau recomandare realizată pe orice cale, activitate comercială sau orice altă acţiune, inclusiv reclamă, care are drept scop, rezultat sau rezultat potenţial determinarea sau încurajarea publicului sau a unei persoane să cumpere ori să folosească un produs sau creşterea cererii ori a consumului unui produs, direct sau indirect;
p) reclamă – publicitate realizată pe diverse căi: presă sau alte publicaţii scrise, televiziune, radiodifuziune, servicii ale societăţii informaţionale, internet, transmisie electronică, mijloace video, audio sau de telefonie, expoziţii, standuri, prezentări verbale, corespondenţă, imagini, afişe, postere, panouri, pliante, orice fel de structuri de afişaj, bilete de călătorie pentru transportul public şi orice alte modalităţi similare;
q) rezerve – cantităţi dintr-un produs oferite pentru folosirea pe o anumită durată, gratuit sau la preţ redus, pentru scopuri sociale;
r) sistemul de sănătate – totalitatea instituţiilor sau organizaţiilor publice ori private, guvernamentale sau neguvernamentale, indiferent de gradul de subordonare a acestora, implicate, direct sau indirect, în ocrotirea sănătăţii gravidelor, mamelor, sugarilor sau copiilor de vârstă până la 2 ani. Această definiţie include, de asemenea, personalul angajat în practica privată în domeniul sănătăţii şi exclude farmaciile, drogheriile şi alte unităţi similare în care produsele vizate sunt de vânzare.
CAPITOLUL II
Informare şi educare
Art. 5. – (1) Ministerul Sănătăţii, prin instituţiile aflate în subordinea, sub autoritatea şi/sau în coordonarea sa, are responsabilitatea informării publicului în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani.
(2) Responsabilitatea vizează planificarea, elaborarea, furnizarea şi diseminarea informaţiei, precum şi controlul acestor activităţi.
Art. 6. – (1) Materialele informaţionale şi educaţionale referitoare la nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani, scrise, auditive sau vizuale, trebuie să includă informaţii clare, amănunţite şi corecte, referitoare la:
a) nutriţia mamei şi pregătirea pentru alăptare, precum şi continuarea alăptării;
b) avantajele şi superioritatea alăptării;
c) dezavantajele înlocuirii alăptării şi eventualele riscuri;
d) efectul negativ asupra alăptării prin utilizarea biberonului în alimentaţia complementară;
e) dificultatea revenirii asupra deciziei de a nu alăpta;
f) importanţa iniţierii cât mai precoce a alăptării, importanţa alăptării exclusive până la vârsta de 6 luni şi importanţa continuării alăptării până la vârsta de 2 ani;
g) cazurile în care utilizarea înlocuitorilor laptelui matern este necesară: copiii cărora alăptarea le este contraindicată de medic, mamele care prezintă contraindicaţia de a alăpta, copiii a căror mamă a decedat şi copiii adoptaţi;
h) implicaţiile sociale şi financiare ale utilizării înlocuitorilor laptelui matern, în cazurile prevăzute la lit. g), riscurile utilizării neadecvate a alimentelor sau metodelor de alimentaţie asupra sănătăţii, precum şi, în mod special, riscurile utilizării formulelor ori înlocuitorilor care nu sunt necesari sau adecvaţi pentru sănătate. Aceste materiale nu trebuie să folosească desene sau texte care să idealizeze utilizarea înlocuitorilor laptelui matern.
(2) Materialele informaţionale şi educaţionale prevăzute la alin. (1) trebuie avizate de Ministerul Sănătăţii în termen de 30 de zile de la data primirii documentaţiei aferente. În cazul în care Ministerul Sănătăţii consideră necesară consultarea unor specialişti din alte instituţii – institute de cercetare, universităţi, alte ministere – acest termen poate fi prelungit cu încă 30 de zile, în vederea asigurării elaborării unui aviz corect documentat.
Art. 7. – Campaniile de informare, precum şi orice fel de acţiuni informaţionale şi educaţionale utilizate în scopul educării şi informării populaţiei în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani pot fi organizate şi desfăşurate numai cu avizul Ministerului Sănătăţii, care are dreptul interzicerii acestora în condiţiile în care se încalcă prevederile legale.
CAPITOLUL III
Măsuri privind publicul, gravidele şi mamele de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani
Art. 8. – Plasarea, reclama şi orice altă formă de promovare a produselor vizate către publicul larg sunt interzise.
Art. 9. – (1) Este interzis producătorilor sau distribuitorilor să realizeze activităţi de reclamă sau de plasare a produselor vizate la punctele/structurile de vânzare, precum şi orice acţiuni de promovare a produselor vizate la nivelul comerţului cu amănuntul sau alte activităţi cu privire la oferte speciale, cupoane de reducere, loterii publicitare, vânzări speciale, vânzări legate, premii, cadouri, pachete promoţionale, etalări speciale la vânzare, distribuire de mostre sau orice alte practici asemănătoare.
(2) Este interzisă realizarea de activităţi de reclamă şi orice alte acţiuni de promovare a produselor vizate atât de către vânzători direcţi, cât şi cu ocazia vânzării la distanţă a produselor.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu restricţionează politicile şi practicile de stabilire a preţurilor, care au ca scop vânzări cu preţ redus ale produselor vizate.
(4) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vânzările cu preţ redus nu pot fi precedate sau însoţite de publicitate.
(5) Reducerile de preţ, precum şi orice alte politici ori practici comerciale sau de stabilire a preţurilor nu pot fi folosite de producători sau distribuitori ca mecanism de reclamă sau de promovare a produselor vizate.
Art. 10. – Este interzisă oferirea, distribuirea sau furnizarea de mostre de produse vizate ori de cadouri prin care să se promoveze produsele vizate sau să se facă reclamă la acestea, de către producători ori distribuitori, direct sau indirect, publicului larg, gravidelor, mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani sau membrilor familiilor acestora ori personalului din sistemul de sănătate.
Art. 11. – Personalul de marketing, în exerciţiul funcţiei sale, nu are dreptul să contacteze, direct sau indirect, gravidele, mamele de sugari ori de copii de vârstă până la 2 ani sau membrii ai familiilor acestora ori personalul din sistemul de sănătate.
CAPITOLUL IV
Măsuri în cadrul sistemului de sănătate
Art. 12. – Ministerul Sănătăţii, prin instituţiile aflate în subordinea, sub autoritatea şi/sau în coordonarea sa, toate componentele sistemului de sănătate şi autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a adopta măsurile necesare pentru a încuraja, proteja şi promova alăptarea, precum şi de a promova principiile prezentei legi.
Art. 13. – Instituţiile prevăzute la art. 12 sunt obligate să informeze personalul din sistemul de sănătate cu privire la responsabilităţile ce îi revin în contextul aplicării prezentei legi.
Art. 14. – Este interzisă folosirea vreunei componente a sistemului de sănătate, astfel cum este definit la art. 4 lit. r), cu ocazia unor întruniri sau manifestări ştiinţifice medicale, sau a vreunei locaţii ori spaţii oferite de aceasta, în scopul plasării de produse, reclame sau al oricărui tip de promovare a produselor vizate, cu excepţia transmiterii de informaţii în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1).
Art. 15. – (1) Persoanele din cadrul sistemului de sănătate, inclusiv asistenţii comunitari şi mediatorii sanitari, au obligaţia de a instrui mamele sau persoanele în grija cărora se află sugari ori copii de vârstă până la 2 ani în privinţa alăptării şi/sau utilizării produselor vizate.
(2) Instruirile se fac separat, pentru fiecare caz în parte, iar în cazul în care alăptarea nu este posibilă, se explică clar riscurile datorate modului incorect de preparare sau de utilizare a produselor vizate.
Art. 16. – (1) Produsele vizate nu vor fi comercializate în cadrul sistemului de sănătate astfel cum este definit la art. 4 lit. r).
(2) În cadrul componentelor sistemului de sănătate nu vor fi acordate donaţii directe şi transmiteri directe sau cu titlu gratuit de produse vizate, de către producători ori distribuitori, personalului din sistemul de sănătate, gravidelor, mamelor de sugari sau copii de vârstă până la 2 ani ori membrilor familiilor acestora.
Art. 17. – (1) Vânzările cu preţ redus, donaţiile, sponsorizările, precum şi orice transmiteri cu titlu oneros ori cu titlu gratuit de produse vizate, din partea producătorilor ori a distribuitorilor, către componentele sistemului de sănătate sau către instituţiile sociale de protecţie a copilului, direct sau indirect, se fac numai în limita necesarului pentru copiii care nu pot beneficia de lapte matern, aflaţi în evidenţa acestora.
(2) Instituţia solicitantă trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că produsele vizate, dobândite potrivit alin. (1), pot fi furnizate pe toată perioada în care copiii în cauză vor avea nevoie de ele.
(3) Instituţia solicitantă are obligaţia de a deţine documente privind situaţia produselor vizate obţinute prin donaţie, sponsorizare sau transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, precum şi documente justificative privind necesitatea dobândirii acestor produse.
(4) Produsele vizate, dobândite potrivit alin. (1), pot fi utilizate numai în cadrul instituţiilor respective, nu pot fi comercializate şi nu pot fi distribuite, donate sau transmise cu titlu gratuit în afara instituţiei.
(5) Vânzările, donaţiile, sponsorizările sau transmiterile cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, prevăzute la alin. (1), nu pot fi folosite de producători sau de distribuitori ca mecanism de reclamă ori de promovare a produselor vizate.
Art. 18. – (1) Mostrele de produse vizate pot fi furnizate componentelor sistemului de sănătate numai la cererea acestora, în limita necesarului pentru studii, cercetări sau evaluări profesionale la nivel instituţional.
(2) Instituţia solicitantă are obligaţia de a deţine justificarea necesităţii mostrelor respective.
(3) Prin normele de aplicare a prezentei legi urmează să fie stabilite cantităţile necesare pentru studii, cercetări sau evaluări necesare la nivel profesional.
CAPITOLUL V
Măsuri vizând personalul din sistemul de sănătate
Art. 19. – Personalul din sistemul de sănătate, în special cel a cărui activitate se desfăşoară în domeniul nutriţiei sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani, are obligaţia de a se informa în legătură cu responsabilităţile ce îi revin în contextul aplicării prevederilor prezentei legi.
Art. 20. – (1) Informaţiile referitoare la unul sau mai multe dintre produsele vizate, furnizate personalului din sistemul de sănătate şi farmaciştilor de către producători sau distribuitori, pot fi doar de natură ştiinţifică sau practică, pentru fiecare produs în parte, şi trebuie să fie clare, amănunţite şi corecte, demonstrate şi argumentate.
(2) Informaţiile furnizate potrivit alin. (1) trebuie să includă aspectele prevăzute la art. 6 alin. (1) şi nu trebuie să sugereze sau să inducă ideea că utilizarea produselor vizate este echivalentă sau superioară alăptării ori să descurajeze alăptarea.
(3) Nu vor fi promovate şi distribuite produse vizate cu prilejul furnizării informaţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 21. – Este interzisă utilizarea serviciilor prestate de personal remunerat de producători sau distribuitori în scopul promovării produselor vizate către gravide sau mame.
Art. 22. – (1) Producătorii sau distribuitorii nu vor promite, oferi sau acorda, direct sau indirect, bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, personalului din sistemul de sănătate pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.
(2) Personalul din sistemul de sănătate nu va pretinde sau primi bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, din partea producătorilor sau a distribuitorilor, direct sau indirect, pentru a promova sau a face reclamă produselor vizate.
Art. 23. – Nu vor fi acordate donaţii, nu vor fi transmise cu titlu gratuit, oferite sau furnizate mostre de produse vizate ori cadouri care să promoveze produsele vizate sau să facă reclamă la acestea, către gravide, mame de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani, membrii familiilor acestora ori populaţiei, de către personalul din sistemul de sănătate, direct sau indirect, ori de către producători sau distribuitori de produse vizate, prin intermediul acestuia.
Art. 24. – În cazul în care personalul din sistemul de sănătate primeşte sponsorizări pentru burse de studiu sau de cercetare, pentru participarea la conferinţe profesionale sau pentru orice alte activităţi similare ori alte facilităţi asemănătoare de la producătorii sau distribuitorii de produse vizate, este obligat să aducă la cunoştinţă în scris componentei sistemului de sănătate la care este angajat, în cadrul căreia ocupă o funcţie sau de care este remunerat, că beneficiază de una dintre facilităţile menţionate, iar instituţia publică pe site-ul propriu aceste informaţii şi le menţine afişate timp de 3 ani.
Art. 25. – Personalul din sistemul de sănătate nu va divulga persoanelor neautorizate date cu caracter personal ale gravidelor, mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani ori ale familiilor acestora, sau alte date care pot conduce la identificarea acestora.
CAPITOLUL VI
Măsuri vizând personalul de marketing
Art. 26. – Personalul de marketing nu poate desfăşura activităţi remunerate în cadrul componentelor sistemului de sănătate.
Art. 27. – Organizarea sau desfăşurarea de campanii de informare, precum şi orice fel de acţiuni de informare a gravidelor, a mamelor de sugari sau de copii de vârstă până la 2 ani ori a populaţiei, în ceea ce priveşte nutriţia sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani, de către personalul de marketing este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 7.
Art. 28. – Etichetele produselor vizate trebuie să conţină toate informaţiile stabilite conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 29. – Ambalajele produselor vizate sau etichetele acestora trebuie să conţină următoarele menţiuni:
a) avertismentul “Foarte important”;
b) menţiunea “Laptele matern este cea mai bună hrană pentru copilul tău”;
c) menţiunea “Se recomandă alăptarea exclusivă cu lapte matern pentru sugarii cu vârstă de până la 6 luni”;
d) o referire la faptul că produsele vizate trebuie utilizate numai la indicaţia medicului sau prin intermediul asistentului medical şi numai după instruirea mamei privind utilizarea lor, în cazul produselor vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;
e) instrucţiuni pentru prepararea şi utilizarea corespunzătoare a produselor vizate;
f) avertizări cu privire la riscurile pentru sănătate ce decurg din depozitarea, prepararea şi utilizarea improprie a produselor vizate;
g) vârsta la care este recomandat produsul, precum şi menţiuni care să permită consumatorilor să facă o distincţie clară între aceste produse, în cazul produselor vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani;
h) compoziţia produsului.
Art. 30. – (1) Toate menţiunile de pe etichetă sau ambalaj trebuie să fie redactate în limba română, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi, marcate vizibil, lizibil, uşor de înţeles şi într-un mod ce nu permite ştergerea. Nu se inscripţionează în locuri obscure sau întrerupte prin inscripţii ori imagini.
(2) Ambalajul şi eticheta produselor vizate nu vor conţine imagini, texte sau alte elemente de natură să idealizeze utilizarea produselor vizate, să încurajeze utilizarea acestora, să sugereze ori să inducă ideea că utilizarea lor este echivalentă sau superioară alăptării ori să descurajeze alăptarea.
(3) Este interzisă folosirea pe ambalajul şi eticheta produselor vizate a fotografiilor sau imaginilor cu sugari sau copii.
(4) Pot fi incluse reprezentări grafice care să faciliteze identificarea sau descrierea produsului ori să ilustreze metodele de preparare sau de utilizare a produselor vizate.
(5) Ambalajul şi eticheta produselor vizate nu pot conţine termenii “umanizat”, “maternizat” sau alţi termeni similari, care ar putea induce ideea că produsele vizate destinate nutriţiei sugarilor sau a copiilor de vârstă până la 2 ani sunt echivalente laptelui matern.
Art. 31. – Orice alte materiale însoţitoare ale produsului vizat, precum şi orice materiale informative cu privire la produs sau cu privire la prepararea şi utilizarea corespunzătoare a acestuia trebuie să conţină menţiunile prevăzute la art. 29 şi să respecte condiţiile prevăzute la art. 30.
CAPITOLUL VIII
Implementare şi monitorizare
Art. 32. – Ministerul Sănătăţii este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care asigură elaborarea, reglementarea şi implementarea strategiilor şi politicilor în domeniul nutriţiei sugarilor şi a copiilor de vârstă până la 2 ani, inclusiv din domeniul marketingului înlocuitorilor laptelui matern, precum şi al politicilor de protecţie şi promovare a alăptării.
Art. 33. – (1) Monitorizarea aplicării prevederilor prezentei legi se realizează de către Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii emite normele de aplicare care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IX
Răspundere, contravenţii şi sancţiuni
Art. 34. – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, contravenţională, disciplinară sau civilă.
Art. 35. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 6 – 11, art. 14 – 22, art. 26 – 31, dacă nu sunt săvârşite astfel încât să constituie infracţiuni conform legii penale, constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei în cazul faptelor săvârşite de persoane fizice;
b) cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei în cazul faptelor săvârşite de persoane juridice.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac după cum urmează:
a) pentru încălcarea prevederilor art. 6, 7, art. 14 – 21, art. 27, de către personalul împuternicit al Ministerului Sănătăţii;
b) pentru încălcarea prevederilor art. 8 – 11, art. 22, 26, art. 28 – 31, de către personalul împuternicit al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Art. 36. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 37. – (1) Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri notifică Comisiei Europene reglementările cuprinse în prezenta lege.
(2) Produsele vizate care fac obiectul prezentei legi şi care sunt introduse pe piaţă sau etichetate în conformitate cu prevederile legale în vigoare pot continua să fie comercializate după intrarea în vigoare a prezentei legi, până la epuizarea stocurilor respectivelor produse vizate.
Art. 38. – Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 37 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la publicare.
*
Prezenta lege a fost adoptată cu respectarea prevederilor Directivei (UE) 2015/1.535 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice şi al normelor privind serviciile societăţii informaţionale.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
|
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR |
PREŞEDINTELE SENATULUI |
Bucureşti, 8 noiembrie 2016.
Nr. 207.