În contextul uniformizării legislaţiei naţionale cu cea europenă a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 898/2016, Legea nr. 206/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995.
Această lege are ca obiectiv transpunerea în legislaţia naţională a Regulamentului nr. 1215/2012 care are ca scop reglementarea principiului de liberă circulaţie a hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată dintr-un stat membru al Uniunii Europene în materie civila şi comercială, precum şi recunoaşterea şi executarea acestora în celelalte state membre Uniunii Europene, chiar şi în situaţia în care acestea sunt pronunţate împotriva unei persoane care nu are domiciliul în acel stat membru al Uniunii Europene.
Care sunt noutăţile legislative aduse prin noua reglementare?
Se stabileşte instanţa competentă să soluţioneze cererile
Regulamentul menţionat prevede în art. 54 că în cazul în care o hotărâre conţine o măsură sau un ordin care nu este cunoscut în dreptul statului membru solicitat, măsura sau ordinul în cauză se adaptează, în măsura posibilului, la o măsură sau la un ordin recunoscute în dreptul statului membru în cauză care au efecte echivalente şi care urmăresc obiective şi interese similare. Cererile privitoare la adaptarea măsurii sau ordinului, dispus prin hotărârile pronunţate, tranzacţiile judiciare aprobate sau încheiate şi actele autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial într-un alt stat membru al Uniunii Europene, introduse pe cale principală, sunt de competenţa tribunalului.
În cazul actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în România care urmează a fi puse în executare într-un alt stat membru al Uniunii Europene, competenţa de a emite Certificatul privind un act autentic sau o tranzacţie judiciară în materie civilă sau comercială aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află emitentul actului. Iar instanţa se pronunţă, prin încheiere, dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, certificatul urmând a se elibera persoanei protejate şi se comunică, în copie, persoanei care reprezintă ameninţarea, care va fi înştiinţată asupra faptului că măsura de protecţie astfel certificată este recunoscută şi are forţă executorie în toate statele membre ale Uniunii Europene. Certificatul poate fi retras sau rectificat, competenţa aparţinând instanţei care a emis certificatul.
Cererile de refuz al recunoaşterii şi cererile de refuz al încuviinţării executării pe teritoriul României, a hotărârilor privind măsuri de protecţie pronunţate, într-un alt stat membru al Uniunii Europene sunt de competenţa judecătoriei.
Cererile de recunoaştere şi încuviinţare a executării pe teritoriul României, a hotărârilor pronunţate, inclusiv tranzacţii judiciare aprobate sau încheiate, precum şi a actelor autentice întocmite sau înregistrate în mod oficial în materie de succesiuni, într-un alt stat membru al Uniunii Europene sunt de competenţa tribunalului.
Certificatul european de moştenitor
Certificatul european de moştenitor se eliberează de către notarul public care a eliberat sau în arhiva căruia se păstrează certificatul de moştenitor. În situaţia în care arhiva notarului public emitent al certificatului de moştenitor în conformitate cu legea română este păstrată de Camera Notarilor Publici, certificatul european de moştenitor va fi eliberat de notarul public desemnat în acest scop de preşedintele Colegiului director al Camerei.
Însă în cazul în care calitatea de moştenitor, întinderea masei succesorale sau întinderea drepturilor şi obligaţiilor succesorale ale moştenitorilor au fost stabilite prin hotărâre judecătorească, certificatul european de moştenitor se eliberează de către instanţa care a pronunţat acea hotărâre. Reamintim că notarul public care a eliberat certificatul european de moştenitor are obligaţia de a solicita înregistrarea acestuia în registrul special de evidenţă a certificatelor europene de moştenitor.
Rectificarea, modificarea şi retragerea certificatului european de moştenitor sunt de competenţa emitentului acestuia.
Care sunt modificările aduse legii notarilor publici?
Se prevede expres în art. 12 litera p indice 1 faptul că notarii publici au competenţă în emiterea certificatului european de moştenitor şi emiterea titlurilor executorii notariale.
În cazul concursului de schimbări de sedii care constă într-o probă scrisă nota minimă este de 7,00 faţă de 8,00 cât era prevăzută în vechea reglementare. Mai mult, potrivit noilor reglemetări, din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor va face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
S-a modificat şi nota minimă de admitere ca notar stagiar. Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00 faţă de 8,00 cât era în vechea reglementare. Iar în cazul examenului de definitivat media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puţin de nota 5,00 la fiecare probă faţă de vechea reglementare care era de 8,00, dar nu mai puţin de nota 7,00 la fiecare probă.
Se pare că respingerea sau, după caz, lipsa nejustificată a notarului stagiar la două examene de definitivat consecutive nu va atrage încetarea calităţii de notar stagiar, alineatul fiind abrogat.
Se doreşte eliminarea “conflictelor de interese” şi nu dorim să intrăm în detalii, astfel examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti, nu în localitatea în care îşi are sediul principal fiecare Cameră cum era până acum.
Sperăm ca aceste dispoziţii să elimine inadverteţele existente şi să elimine orice dubiu în corectitudinea şi seriozitatea concursului de admitere ca notar stagiar.