Conflictul de interese şi starea de incompatibilitate în care s-a constatat că s-au aflat unii funcţionari publici a dat multe bătăi de cap acestora. În ultimul timp Agenţia Naţională de Integritate a declarat pe bandă rulantă starea de incompatibilitate în care se aflau primari, consilieri locali sau alţi funcţionari publici.

Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 621/2016, prevede că fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.

Mai mult art. 25 alin.3) din legea menţionată mai sus prevede că această faptă va constitui temei pentru eliberarea din funcţie, iar în art. 26 se menţionează faptul că Agenţia va comunica raportul de evaluare prefectului în cazul în care raportul de evaluare îi priveşte pe primari sau pe preşedinţii consiliului judeţean.

Acestor dispoziţii li s-au adus mai multe critici, printre care a fost invocată şi o excepţie de neconstituţionalitate.

Cum s-a motivat excepţia?

S-a considerat că dacă s-ar admite că art. 25 din Legea nr. 176/2010 ar reglementa un nou caz de încetare de drept a mandatului de primar, ar însemna ca prefectul să-şi însuşească atribuţii ce aparţin numai autorităţii legislative, ceea ce este contrar art. 1 alin. (4) şi art. 61 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 123 alin. (4) din Legea fundamentală, între primari şi prefect nu există raporturi de subordonare.

Potrivit ştirilor juridice, autorul excepţiei critică paralelismul reglementării în cazul conflictului de interese (conflict de interese administrativ şi conflict de interese, reglementat ca infracţiune, în Codul penal). Consideră că, având în vedere natura, importanţa, caracterul represiv, gradul de severitate şi gravitatea acestei măsuri, sancţiunea decăderii din drepturile electorale are valoarea unei pedepse penale. Aşadar, prin aplicarea măsurii restrictive şi represive a privării de eligibilitate, în cadrul unei proceduri administrative, se aduce atingere principiului legalităţii pedepselor.

Care este decizia Curţii Constituţionale?

Având în vedere criticile de mai sus, Curtea a constatat că prefectul îndeplineşte, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea asigurării funcţionării autorităţii administraţiei publice, în condiţii de imparţialitate, fără a fi pusă în discuţie crearea unui raport de subordonare între primar/preşedinte al consiliului judeţean şi prefect. Curtea subliniază astfel, că, departe de a constitui o încălcare a art. 123 alin. (4) din Constituţie, prevederile de lege criticate dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a asigura, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice.

Prin urmare, a respins, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 562/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 880/2016.