În fața naturii omul este neputincios. Orice calcule, presupuneri, prevenții par să dispară în fața fenomenelor extreme la care natura a început să ne supună în ultima vreme.

Sigur că studiile efectuate cu privire la percepția riscurilor, arată că românii au dezvoltat o incertitudine cu privire la propriul viitor din cauza faptului că nu au încredere că instituțiile statului îi pot apăra în fața dezastrelor naturale și a celor sociale. Ținând cont de nesiguranța zilei de mâine cu privire la viitorul lor, dar, în primul rând, cu privire la propria viață, românii aleg să plece în țări străine în speranța că vor fi mai protejați în fața acestor riscuri.

Pentru a evita migrația masivă și pentru a începe să insufle încredere românilor că instituțiile statului se gândesc la siguranța acestora, a fost adoptată HG 768/2016 privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 852 din 26 octombrie 2016 și se aplică de la publicare.

Care este scopul autorităților?

Se spune că „paza bună trece primejdia rea”,  sens în care era util să se creeze un for care să evalueze potențialele riscuri, să găsească și soluții, să evalueze consecințele fiecărui tip de dezastru, să poată preveni riscurile, să pregătească instituțiile statului să reacționeze corespunzător în cazul producerii lor și să învețe populația să dobândească cunoștințe adecvate pentru a putea preveni riscurile în caz de dezastru.

Știrile juridice prevăd că această platformă sprijină implementarea în țara noastră a obiectivelor strategiei internaționale de reducere a dezastrelor stabilite la nivelul ONU și a politicilor și programelor pe această linie elaborate la nivelul UE, NATO și al celorlalte organisme și organizații internaționale sau regionale la care România este parte.

Ce obiective își propune platforma?           

Principalul obiectiv este reducerea mortalității provocate de dezastre până în 2030 prin reducerea ratei de mortalitate la 100.000 locuitori în perioada 2020-2030 comparativ cu perioada 2005-2015. Nu pot să nu mă întreb retoric: ce se întâmplă cu noi dacă vom fi afectați de un dezastru până când se implementează aceste strategii până în 2030?

Un alt obiectiv este reducerea numărului de persoane afectate la nivel național până în 2030 prin reducerea mediei naționale raportată la 100.000 locuitori în deceniul 2020-2030 comparativ cu 2005-2015. Al treilea obiectiv îl constituie reducerea pierderilor economice directe ca efecte ale dezastrelor raportată la produsul intern brut până în 2030.

Lista obiectivelor este urmată de reducerea daunelor și perturbărilor provocate de dezastre asupra serviciilor de bază (sănătatea și educația), asupra infrastructurii, sporirea cooperării internaționale în domeniul reducerii riscului la dezastre și creșterea accesului populației la sisteme de avertizare timpurie și la informații cu privire la riscul la dezastre.

Cine poate face parte din această platformă?

Știrile juridice prevăd că această platformă se compune din Comitetul național pentru situații de urgență, grupurile de suport tehnico-științific și reprezentanți ai ONG-urilor, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, asociațiilor profesionale, sindicatelor, instituțiilor de învățământ superior și institutelor de cercetare, instituțiilor culturale, ale cultelor și asociațiilor religioase.

Activitatea este condusă de președintele Comitetului național. Membrii grupurilor tehnico-științifice se constituie în grupuri de lucru pe tipuri de risc care colaborează cu comitetele ministeriale pentru situații de urgență.

Pentru a se lucra pe planul managementului riscurilor în vederea eficientizării eforturilor de reducere a riscului de dezastre la nivel național, se constituie Grupul de lucru pentru evaluarea riscurilor la nivel național (GLERN) care va lucra după un regulament elaborat de MAI. Acesta va fi elaborat în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri de guvern.

Noutățile legislative prevăd că funcția de secretariat al platformei este asigurată de Departamentul pentru Situații de Urgență cu sprijinul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Celelalte entități care formează platforma națională pot desemna membri din structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, instituțiile de învățământ superior, institutele de cercetare, instituțiile culturale și ale cultelor (câte un membru titular și un înlocuitor) și din asociațiile profesionale, sindicale și religioase și din organizațiile neguvernamentale și mass-media (103 membri pentru fiecare din sectoarele reprezentate).

Noutățile legislative prevăd că platforma națională se poate întruni în plen în cadrul ședinței anuale sau pe secțiuni de câte ori este cazul pentru a discuta aspecte legate de evaluarea, prevenirea, pregătirea unui răspuns eficient pentru unul sau mai multe tipuri de risc.

Din ce fonduri este finanțată platforma?

Pentru activitatea de secretariat sumele necesare sunt asigurate de la bugetul de stat prin bugetul MAI și ISU. Finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii și a celor de capital ale platformei naționale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor pentru tipurile de risc repartizate spre gestionare.

Avem cadru legislativ, dar nu avem cultură pentru prevenirea dezastrelor!

Existența unui cadru legislativ pentru reducerea riscului la dezastre, pentru implementarea unor măsuri adecvate era o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a avea garanția că suntem protejați în fața dezastrelor. Este ușor să creezi diverse comitete, organizații, să elaborezi reguli și regulamente, să faci ca totul să pară realizabil pe hârtie, dar, este extrem de greu, să schimbi cultura și mentalitatea unui popor în fața dezastrelor.

Românii sunt fataliști și cred cu tărie că „ce ți-e scris în frunte ți-e pus.”  Va fi destul de greu ca aceste reguli elaborate de legiuitor să poată fi implementate de la „vlădică până la opincă.”