Câţi dintre noi nu utilizează o reţea de socializare? Însă suntem conştienţi că ne expunem unor riscuri iar faptele noastre desfăşurate în mediul virtual pot avea urmări? Care sunt consecinţele în cazul în care publicăm pe o pagină de socializare anumite postări, poze cu caracter defăimător, la adresa altei persoane?

Răspunsurile la aceste întrebări le vom regăsi prin analiza unui caz practic în care instanţa a solutionat cererea formulată.

Iniţial prin sentința civilă nr. 1413, Judecătoria a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin cererea formulată, reclamanta a solicitat plata daunelor morale de către pârât considerând că prin postările acestuia pe o reţea de socializare i s-a adus atingere dreptului la imagine și la demnitate. Daunele morale ar consta, după aprecierea reclamantei în faptul că imaginea sa personală a fost afectata prin acțiunea ilicită a pârâtului. Instanța a reținut că daunele morale reprezintă atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei pârâtului, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.

În consecință, instanța a apreciat că nu se poate reține existența unui prejudiciu care să justifice acordarea despăgubirilor solicitate, elementele răspunderii civile delictuale nefiind dovedite, motiv pentru care va respinge cererea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel reclamanta criticând-o pentru netemeinice.

Examinând sentința apelată prin prisma motivului de apel formulat, dar și potrivit dispozițiilor art. 479 Cod procedură civilă, tribunalul va considera că prima instanță a pronunțat o sentință greșită, contrar probelor administrate, a situației de fapt rezultate.

În fapt, părțile au fost căsătorite și datorită neînțelegerilor s-au despărțit. După formularea acțiunii de divorț, în cursul procedurii, pârâtul a postat pe rețeaua de socializare, spațiu public, mesaje și afirmații despre profilul moral al apelantei.

Potrivit legislaţiei, art. 72 Cod civil orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei sau demnității persoanei, fără consimțământul acesteia sau fără respectarea limitelor prevăzute de lege. Din dispoziția legală mai sus invocată rezultă că nu numai persoanele publice, cu notorietate au dreptul la viață privată și la protecția demnității și onoarei, ci orice persoană fizică are aceste drepturi și care îi sunt protejate de încălcări ce nu se circumscriu excepțiilor prevăzute de art. 75 Cod civil.

Pentru că dreptul la imagine este un drept nepatrimonial, instanța va acorda reclamantei o despăgubire morală rezonabilă potrivit cu consecința faptei prejudiciabile a pârâtului, contextul în care a fost săvârșită, calitatea pe care cele două părți au avut-o.

Ca atare, reținând incidența dispozițiile art. 1.347 Cod civil, dar și art. 480 Cod procedură civilă, care pot fi consultate pe portalele juridice, apelul va fi admis cu consecința schimbării în tot a sentinței apelate și în rejudecare acțiunea reclamantei va fi admisă în parte. Potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, intimatul-pârât va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către apelanta-reclamantă, acesta fiind obligat să plătească reclamantei suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.

În ultimul timp instanţele au pronunţat tot mai multe decizii care au avut în vedere spaţiile virtuale. Acest lucru se datorează comentariilor dăunătoare sau informaţiilor cu un caracter neadecvat atât pe platformele de social media cât şi pe forumuri  care sunt în creştere.