Atunci când există riscul ca debitorul să se sustragă de la plata taxelor și impozitelor sau să își ascundă patrimoniul pentru a deveni insolvabil și a eluda plata contribuțiilor datorate, legiuitorul a stabilit modalitatea în care se vor institui, derula și ridica măsurile asigurătorii.
În acest sens, a fost elaborat Ordinul ANAF nr. 2546/2016 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a măsurilor asigurătorii de către organele fiscale competente şi pentru aprobarea modelelor, modului de utilizare şi de păstrare a unor formulare care a fost publicat în Monitorul Oficial 703 din 9 septembrie 2016. De reținut că aceste prevederi se aplică pentru măsurile asigurătorii dispuse după 9 septembrie 2016, iar pentru cele cuprinse între 1 ianuarie 2016 și 9 septembrie 2016 se va aplica acest ordin.
Instituirea măsurilor asigurătorii
Acestea se instituie atunci când se constată că debitorul a săvârșit fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal, în timpul sau ca urmare a unui control inopinat sau dacă i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale sau a confiscării contravalorii bunurilor sau altor sume. Ele se pot institui și dacă în urma analizei dosarului fiscal, a situațiilor financiare, se constată că debitorul nu și-a declarat materia impozabilă și există pericolul să se sustragă de la plata obligațiilor fiscale.
Știrile juridice prevăd că nu se pot dispune măsuri asigurătorii pentru debitorii aflați în insolvență sau atunci când acesta nu deține active patrimoniale urmăribile.
Organul fiscal poate lua următoarele măsuri asigurătorii: sechestru asigurător pentru bunuri imobile, mobile, inclusiv titluri de valoare și bunuri mobile necorporale, poprirea asigurătorie asupra sumelor datorate debitorului de către terți sau asupra disponibilităților bănești din conturile bancare.
Pe baza datelor obținute, organul de control va întocmi referatul justificativ al dispunerii măsurilor asigurătorii, în care va motiva în drept și în fapt necesitatea dispunerii acestora, precizând sumele estimate sau stabilite.
Măsurile asigurătorii se întind asupra bunurilor aflate în proprietatea debitorului și, dacă valoarea acestora nu acoperă integral suma estimată, măsurile se pot întinde și asupra bunurilor deținute de către debitor în comun cu alte persoane și asupra veniturilor reprezentând sume urmăribile datorate cu orice titlu debitorului de terțe persoane și disponibilități aflate în conturi bancare.
Noutățile legislative prevăd că dispunerea măsurilor asigurătorii se efectuează în cazul bunurilor proprietatea debitorului în limita a 150% din valoarea sumei estimate în următoarea ordine: bunuri mobile și imobile care nu sunt folosite direct în activitatea ce constituie principala sursă de venit a debitorului, bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate desfășurării activității care constituie principala sursă de venit, bunuri mobile și imobile aflate temporar în deținerea altor persoane în baza contractelor de arendă, împrumut, închiriere, concesiune, leasing, mașini-unelte, utilaje, materii prime, bunuri imobile ce servesc activității care constituie principala sursă de venit, produse finite, bunuri perisabile și bunuri deținute de debitor în proprietate comună cu terțe persoane pentru cota-parte deținută de acesta.
Dacă măsurile asigurătorii dispuse nu acoperă 150% față de valoarea creanței estimate/stabilite, se vor dispune măsuri asigurătorii asupra veniturilor reprezentând sume urmăribile datorate cu orice titlu de debitor către terți și asupra disponibilităților din conturile bancare. La debitorii persoane fizice se realizează verificarea situației fiscale a acestora.
Referatul justificativ al dispunerii măsurilor asigurătorii și Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii sunt comunicate debitorului și organului de executare.
Aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii
Organul de executare procedează la punerea în aplicare a măsurilor asigurătorii. Bunurile sechestrate asigurătoriu pot fi lăsate în custodia debitorului sau a creditorului, iar bunurile mobile pot fi ridicate și depozitate. Dacă valoarea bunurilor pentru care s-a dispus măsura asigurătorie nu acoperă 150% din valoarea sumei estimate/stabilite și după comunicarea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii se identifică alte bunuri sau venituri urmăribile, organul de executare va institui sechestru asigurător cu respectarea limitei de 150% din valoarea sumei estimate/stabilite și va înființa poprirea asigurătorie.
Ridicarea măsurilor asigurătorii
Știrile juridice prevăd că măsurile asigurătorii se vor ridica atunci când au încetat motivele pentru care s-au dispus, la constituirea garanției, în cel mult două zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau de un an de la data la care au fost luate măsuri asigurătorii în cazul în care nu au fost sesizate organele de urmărire penală și pe numele debitorului nu a fost emis și comunicat titlul de creanță.
Ridicarea acestor măsuri are loc prin întocmirea Referatului justificativ de ridicare a măsurilor asigurătorii care va sta la baza emiterii Deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii. Pe baza acestei decizii, organul de executare va duce la îndeplinire în cel mult două zile de la data primirii acesteia cele dispuse. Astfel, va ridica ipoteca asupra bunurilor imobile sau mobile din țară sau gajul asupra bunurilor mobile anunțând biroul de carte funciară sau Arhiva de garanții Reale Mobiliare în vederea notării asupra acestora, va elibera garanția, va ridica poprirea asigurătorie asupra disponibilităților bănești sau asupra sumelor ce se cuvin debitorului de către terți.
Sesizarea organelor de urmărire penală de către organele de control
Atunci când organul de control sesizează organele de urmărire penală, va anunța organul de executare despre sesizarea acestora și despre măsurile asigurătorii dispuse. Dacă au fost luate măsuri asigurătorii și ele vizează același debitor și aceleași active patrimoniale, măsurile asigurătorii încetează de drept prin emiterea de către organul de control a Deciziei de ridicare a măsurilor asigurătorii pentru măsurile asigurătorii dispuse de către organul de control.
Dacă au fost sesizate organele de urmărire penală și nu au fost luate măsuri asigurătorii, atunci măsurile asigurătorii dispuse de organul de control vor subzista până la finalizarea procesului penal, moment în care organul fiscal va proceda conform hotărârii instanței penale. Dacă procesul penal se finalizează prin ordonanță de clasare cu menținerea prejudiciului, organul de control face demersurile necesare în vederea emiterii titlului de creanță sau a prelungirii termenului de valabilitate a măsurilor asigurătorii până la un an.
Dacă Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii a fost anulată de instanța de judecată, organul de executare va ridica poprirea asigurătorie asupra disponibilităților bănești și asupra sumelor ce se cuvin debitorului de către terți, va elibera garanția și va ridica ipoteca asupra bunurilor mobile sau imobile.
Neplata datoriilor, duce la executare
Atunci când o creanță este individualizată printr-un titlu de creanță care ajunge la scadență și nu este achitată, măsurile asigurătorii luate se vor transforma în măsuri executorii. Procedura de față este o garanție că statul își va recupera datoriile de la debitorii care „uită” să le achite și care intenționează să își ascundă averea ca să scape basma curată.