Instanţele obligate să soluţioneze acţiunea civilă în procesul penal. Excepţie de neconstituţionalitate admisă!


images-39Legislaţia penală prevede că instanţa penală nu este întotdeauna obligată să soluţioneze şi acţiunea civilă. Art. 25 alin. 5) C. de procedură penală prevede cazurile în care instanţa penală lasă nesoluţionată acşiunea civilă, partea interesată se poate adresa instanţei civile pentru recuperarea pagubelor.

Astfel, instanţa penală lasă nesoluţionată acţiunea civilă în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal (pentru cazurile în care fapta nu este prevăzută de legea penală, lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică, există autoritate de lucru judecat, a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii) precum şi în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile. Aceeaşi soluţie va fi şi în cazul în care instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi între părţi nu s-a încheiat tranzacţie sau acord de mediere cu privire la acţiunea civilă, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă. În această situaţie, hotărârea prin care s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei nu are autoritate de lucru judecat asupra întinderii prejudiciului în faţa instanţei civile.

Conform ştirilor juridice, comunicatului emis de Curtea Constituţională, art. 25 alin. 5) C. de procedură penală a fost declarat neconstituţional cu unanimitate de voturi, ca urmare recuperarea prejudiciului cauzat în urma comiterii unei infracțiuni se va putea soluționa fără a mai fi necesară deschiderea unei noi acțiuni civile.

Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a reţinut că textele de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate sau al succesorilor acesteia, care se constituie parte civilă în procesul penal, contravenind, în acest fel, dispoziţiilor art.21 alin.(3) din Constituţie şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Judecătorii au considerat că prevederea din noul Cod de Procedură Penală “încalcă dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate sau al succesorilor acesteia, care se constituie parte civilă în procesul penal”. După publicarea motivării deciziei CCR, Guvernul și Parlamentul au la dispoziție 45 de zile pentru a găsi o nouă formulare alineatului declarat neconstituțional. În caz contrar, acesta se consideră abrogat.

Prin urmare, de acum înainte, în cazul achitării inculpatului sau a încetării procesului penal din diferite motive (de pildă, lipsește plângerea prealabilă, a intervenit amnistia sau prescripția ori a decedat suspectul/inculpatul), instanța va fi obligată să soluționeze acțiunea civilă, astfel încât să nu mai fie necesară deschiderea unei noi acțiuni, separate.