Se spune că expertiza medico-militară are un dublu impact, managerial şi financiar iar buna funcţionare a biroului de expertiză (comisia de expertiză medico-militară reflectă în cea mai mare parte un deziderat central al asistenţei medico-sanitare din armata României) – o bună stare de sănătate a personalului acesteia.
Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară este prevăzută în legislaţie. O noutate legislativă o reprezintă Ordinul nr. 66/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico – militară, publicat în Monitorul Oficial nr. 708/2016.
Care este componenţa Comisiilor de expertiză medico-militară?
Comisiile de expertiză medico – militară sunt compuse dintr-un preşedinte care este medic specialist/primar în expertiza medicală a capacităţii de muncă, 4 – 6 membri – medici primari sau specialişti din secţiile/compartimentele spitalului, un secretar – un subofiţer sanitar/funcţionar public cu statut special/personal civil din spitalul respectiv, fără drept de vot în cadrul comisiei. Iar comisiile de expertiză medico – militară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale mai au în componenţă un consilier juridic şi un psiholog specialist/principal în specialitatea psihologie clinică din garnizoana în care funcţionează spitalul, cu rol consultativ.
Interesant este faptul că pentru asigurarea funcţionării comisiilor de expertiză medico – militară, odată cu numirea membrilor titulari se desemnează un număr egal de înlocuitori ai acestora, inclusiv pentru preşedinte şi secretar.
Care sunt atribuţiile Comisiei?
Enumerăm doar dintre atribuţiile Comisiei. Astfel, Comisia de expertiză medico – militară propune tipul de aptitudine pentru îndeplinirea serviciului militar/în poliţie/în sistemul administraţiei penitenciare, în conformitate cu criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare; stabileşte încadrarea sau neîncadrarea în grad de invaliditate; emite decizii medicale pentru consemnarea legăturii de cauzalitate între deces şi îndeplinirea serviciului militar în cazul cadrelor militare şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti din Ministerul Apărării Naţionale; stabileşte termenele de revizuire medicală pentru pensionarii de invaliditate şi efectuează revizuirea medicală periodică; stabileşte termenele de revizuire medicală pentru cei clasaţi “apt limitat” la interval de 3, 6, 12 luni, după caz; revocă, după caz, concluziile medicale ale comisiilor de recrutare – încorporare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, privind recrutarea sau încorporarea pe timpul stării de asediu, al mobilizării sau al stării de război.
Cine semnează deciziile medicale?
Certificatele medicale, certificatele medicale de recuperare, deciziile medicale şi avizele medicale emise potrivit prevederilor prezentului regulament sunt semnate de membrii comisiei de expertiză medico – militară/comisiei centrale de expertiză medico – militară, participanţi la şedinţă, iar în cazul medicilor şi psihologilor – membri ai comisiei de expertiză medico – militară/comisiei centrale de expertiză medico – militară, se aplică şi parafa acestora.
Trebuie să avem în vedere că deciziile medicale sunt avizate de către comisiile centrale de expertiză medico – militară, iar pentru Serviciul Român de Informaţii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt vizate tehnic de către şeful Direcţiei medicale din Serviciul Român de Informaţii, respectiv de directorul Direcţiei medicale din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Cui i se comunică deciziile medicale?
Este cert faptul că un exemplar se înmânează personal, sub semnătură, persoanei expertizate, iar când aceasta refuză primirea sau nu se prezintă pentru înmânarea deciziei, aceasta i se comunică în scris printr-un mijloc care să asigure confirmarea de primire. În cazul decesului persoanei un exemplar se comunică urmaşilor. Apoi un exemplar se transmite unităţii militare, spitalului militar, casei de pensii sectoriale sau instituţiei de învăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în funcţie de tipul de aptitudine stabilit de către comisia de expertiză medico – militară sau în cazul revizuirii medicale pentru pensia de invaliditate. Două exemplare se transmit unităţii militare din care face parte persoana expertizată, în situaţia celor care se află în raporturi de serviciu cu una din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă persoana expertizată este încadrată prima dată într-un grad de invaliditate şi face obiectul acordării unei pensii de invaliditate, un exemplar fiind destinat întocmirii dosarului de pensionare.
Comisiile de expertiză medico-militară evaluează capacitatea de muncă în vederea stabilii aptitudinilor faţă de îndeplinirea serviciului militar, în poliţie sau în sistemul administraţiei penitenciare pentru a urma instituţii militare de învăţământ sau, după caz, a gradului de invaliditate.