Sănătatea sistemului sanitar din România este șubrezită și, din păcate, nu mai există personal de specialitate care să o poată vindeca. Pe zi ce trece ne adâncim într-un abis, constatăm că oamenii mor pe capete fie din cauza lipsei unor aparate performante sau a medicamentelor, fie din cauza ignoranței. Pare că și UE a tras un semnal de alarmă cu privire la sistemul sanitar român și, în special, cu privire la migrația masivă a medicilor români.

În afara faptului că ne mirăm că ne pleacă specialiștii și pare că nu înțelegem de ce, nu facem absolut nimic pentru a stopa aceste fenomen. Și, ca întotdeauna, cei care ne împing de la spate și ne impun să luăm anumite decizii sunt inițiatorii Directivelor UE. Doar sub presiunea unor eventuale amenzi pentru nearmonizarea legislației naționale cu cea europeană, legiuitorul român stabilește anumite prevederi legale în domeniul sănătății.

România, UE și amenzile

Pare că uităm să transpunem în legislația noastră deciziile UE, deși suntem stat  membru cu drepturi depline și avem această obligație potrivit statutului. În 2013 UE a  decis că trebuia ca până la 18 ianuarie 2016 să introducem în legislația națională cardul european pentru mai multe profesii (de exemplu pentru cea de farmacist) în scopul de a se asigura promovarea liberei circulații a profesioniștilor și pentru a se asigura o recunoaștere mai eficientă a calificărilor profesionale.

Sigur că ianuarie 2016 s-a dus demult și legiuitorul român a ignorat directiva UE. În 22 martie 2016 s-a declanșat de către Comisia Europeană o acțiune împotriva României pentru neîndeplinirea obligațiilor. Văzând că se îngroașă gluma România și-a asumat la 23 mai 2016 obligația că va adopta o ordonanță de urgență conform directivei europene. Dar ce să vezi? A venit vacanța parlamentară peste noi și totul a înghețat. Consecința? Putem fi obligați la plata sumei de 1.855.000 euro pentru îndeplinirea cu întârziere a obligației asumate. Ca „bonus” la această sumă se pot adăuga penalități pe zile de întârziere care pot varia între 2.237,8 și 134.268 euro/zi.

Vorba aceea „noi să fim sănătoși că belele curg!”  Problema este că nu stăm prea bine la capitolul sănătate!

Târâș-grăpiș,  proaspăt întorși din concedii și presați de amenda care ne paște după colț, s-a decis adoptarea OUG 45/2016 pentru modificarea și completarea legii 95/2016 privind reforma în domeniul sănătății și publicată în Monitorul Oficial 684 din 2 septembrie 2016.

După ce că ne pleacă medicii și ni s-a oferit șansa de a crea cadrul legal pentru recunoașterea calificărilor profesionale în domeniul sanitar pentru cetățenii statelor membre UE sau a resortisanților statelor terțe care doresc să lucreze în România, am amânat peste limita legală adoptarea acestui act normativ.

Recunoașterea calificării medicilor

Vor putea exercita profesia de medic în România medicii care sunt rezidenți pe termen lung în UE, într-un stat aparținând SEE sau în Confederația Elvețiană, precum și cei care sunt cetățeni ai statelor terțe, titulari ai Cărții Albastre a UE eliberată în România sau de un alt stat membru al UE.

Sunt considerate titluri oficiale de calificare în medicină diploma, certificatul sau un alt titlu care atestă formarea de bază de medic, medic specialist eliberate conform normelor UE de către celelalte state membre ale UE, statele aparținând SEE sau de Confederația Elvețiană. Știrile juridice prevăd că sunt titluri oficiale și diploma, certificatul sau un alt titlu care atestă formarea de bază de medic, medic specialist dobândite într-un stat terț și recunoscute de unul dintre statele de mai sus de îndată ce titularul său are o experiență profesională de 3 ani pe teritoriul statului care a recunoscut respectivul titlu de calificare sau echivalare în România.

În vederea exercitării profesiei, recunoașterea titlurilor de calificare care atestă formarea de bază de medic eliberate de un stat terț se face de către MENCS. Recunoașterea titlurilor de calificare de medic specialist dobândite într-un stat terț se face de către Ministerul Sănătății în colaborare cu Colegiul Medicilor din România (CMR).

Medicii cetățeni ai unui  stat terț, titulari ai Cărții Albastre a UE eliberată în România sau de un alt stat membru al UE, membri ai CMR pot exercita profesia în primii 2 ani în regim salarial în unitățile sanitare publice care înregistrează un deficit minim de 30% din necesarul de medici specialiști confirmați în specialitatea solicitantului fără concurs. După cei 2 ani, aceștia vor fi încadrați în alte unități sanitare în baza unui examen/concurs. Rețineți că remunerarea medicilor cetățeni străini care lucrează în România se face conform salarizării din sistemul public.

Acte necesare

Medicii străini care doresc să lucreze în România vor depune un dosar care va cuprinde copia documentului care atestă cetățenia, copia actelor cu privire la formarea profesională, dovada experienței profesionale, certificatul emis de autoritățile competente ale statului membru de origine sau de proveniență, dovezi privind caracterul onorabil, moral sau absența unei situații care suspendă sau interzice exercitarea profesiei în caz de eroare profesională gravă. La acestea se va atașa documentul privind sănătatea fizică și psihică a titularului și un certificat eliberat de băncile, întreprinderile de asigurare ce atestă că titularul este asigurat împotriva riscurilor pecuniare ce decurg din răspunderea profesională conform legii române.

Dacă România este statul membru UE de origine sau de provenineță a medicilor care solicită recunoașterea calificării în alt stat membru UE, autoritățile române iau măsurile necesare în vederea transmiterii actelor necesare în 2 luni de la solicitarea statului membru UE gazdă.

Dosarul este analizat și se ia o decizie motivată. Știrile juridice prevăd că, dacă există anumite suspiciuni, autoritățile române pot cere autorităților competente ale statului membru emitent o confirmare a autenticității certificatelor și titlurilor de calificare de medic eliberate de acesta și confirmarea că medicul titular îndeplinește condițiile minime de formare prevăzute de normele UE pentru calificarea profesională dobândită de acesta în statul membru emitent.

Medicii cetățeni ai unui stat membru UE, ai unui stat aparținând SEE sau ai Confederației Elvețiene care exercită profesia ca urmare a recunoașterii calificării profesionale trebuie să cunoască limba română. Verificarea acestui aspect se face de către CMR după emiterea cardului profesional european sau după recunoașterea calificării profesionale. Se va ține cont și se durata activității pe care o va desfășura. Deciziile CMR cu privire la verificarea cunoștințelor lingvistice pot fi atacate de medicii în cauză la instanța de contencios administrativ.

Lipsa personalului medical sau lipsurile acestuia?

Nu cred că prezenta OUG va aduce medici străini în România, însă, va deschide porțile pentru ca medicii români să plece în continuare în țări străine. De acum au cadrul legal pentru a li se recunoaște diplomele obținute în România în alte țări unde își doresc să profeseze. La cât de „sănătoasă” este sănătatea sistemului sanitar, nu cred să se înghesuie prea mulți medici străini  să… o trateze!