Potrivit legislaţiei în domeniu infracţiunea de mărturie mincinoasă constă în fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat. 

Caz practic

În ceea ce privește infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, instanța reiterează faptul că prin Ordonanța din data de 07.08.2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzute de art. 273 alin. 1 Cod penal, raportat la declarația din data de 04.07.2014, dată în prezenta cauză, de către acest inculpat, în calitate de martor, prin Ordonanța din 08 august 2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, iar la data de 02.09.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru această infracțiune, astfel că inculpatul  a fost din nou audiat, în calitate de suspect și apoi de inculpat, pentru noua acuzație.

Judecătorul de cameră preliminară a reținut faptul că, potrivit legii, numitul nu putea fi audiat în calitate de martor în cauza în care acesta avea calitatea de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la vătămare corporală, înainte de a se dispune o soluție definitivă cu privire la calitatea acestuia de inculpat,motiv pentru care a constatat că proba materializată prin declarația de martor din data de 04.07.2014, a fost obținută în mod nelegal, iar, în temeiul art. 102 alin.2 C.pr.pen., prin încheierea din data de 18.11.2014, a dispus excluderea acestei probe.

Așadar, având în vedere că la data de 04.07.2014 numitul avea calitatea de parte în procesul penal, respectiv de inculpat, instanța va reține acesta nu avea capacitatea de a fi martor în aceeași cauză și cu privire la aceeași faptă și, prin urmare, nu avea nici calitatea de subiect activ al infracțiunii de mărturie mincinoasă, motiv pentru care, în temeiul art.396 alin.1 și 5 raportat la art. 16 alin.1 lit. b teza I Cod de procedură penală, se va dispune achitarea acestuia de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 273 alin. 1 Cod penal.

În concluzie, dacă ne rapotăm la cele menţionate mai sus şi la ştirile juridice, autor al infracțiunii de mărturie mincinoasă nu poate fi decât persoana care are cunoștință despre o faptă sau împrejurare relevantă pentru o cauză și care poate fi ascultată de către organele judiciare în calitate de martor, astfel neputând avea calitatea de subiect activ al acestei infracțiuni părțile și a subiecții procesuali principali, potrivit art. 115 alin.1 Cod de procedură penală, respectiv persoanele care pot refuza să dea declarații în calitate de martor, prevăzute de art. 117 alin.1 Cod de procedură penală, în cazul în care acestea manifestă un asemenea refuz.