Corupția la toate nivelurile este alimentată atunci când persoane corupte care dețin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că sunt intangibile și că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi activitățile infracționale și a le trage la răspundere. Pentru a combate eficient acest tip de criminalitate, care face parte din categoria criminalității „gulerelor albe” este nevoie de o instituție specializată, independentă și dotată cu resurse corespunzătoare. Rezultatele concrete ale instituției specializate în combaterea corupției la nivel înalt sunt menite să descurajeze corupția la toate nivelurile. Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi revine sarcina de a combate acest tip de corupţie.

Legislaţia prevede că în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt numiţi, prin ordin al procurorului şef al acestui parchet, cu avizul ministerelor de resort, specialişti cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală. Iar aceştia au calitatea de funcţionar public şi îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie. Specialiştii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici, cu excepţiile menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă. De asemenea, specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Dispoziţiile de mai sus prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, art. 11 alin. 1) şi 2), au făcut obiectul unei excepţiii de neconstituţionalitate.

Ce s-a susţinut în motivarea excepţiei?

Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale, întrucât dau dreptul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care aparţin autorităţii judecătoreşti, să intervină în cariera unor funcţionari publici ce aparţin puterii executive, determinând, astfel, locul de muncă şi activitatea acestora.

Cum s-a motivat excepţia?

Curtea reţine că principiul separaţiei puterilor nu exclude funcţionarea în cadrul instanţelor şi al parchetelor, pe lângă judecători şi procurori, a unor specialişti care să sprijine activitatea acestora. Aşa fiind, numirea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform textelor criticate, a unor specialişti, în domeniile enumerate în cuprinsul acestora, având calitatea de funcţionari publici, nu este de natură a contraveni principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituţie.  Din aceste considerente a respins, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 315/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 607/2016.

Ştirile juridice arată că legiuitorul, conform atribuţiilor sale constituţionale, a reglementat implicarea în activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unor persoane cu o înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii de competenţă ale acestei direcţii a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea clarificării unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.