Orice instituție sau firmă deține un regulament de organizare și funcționare care este întocmit în acord cu prevederile legale. Regulamentul Senatului trebuie să respecte prevederile Constituției pentru a asigura funcționarea acestuia în condiții legale.
Un număr de 25 de senatori au sesizat CCR cu privire la o serie de articole din Regulamentul Senatului considerând că acestea sunt neconstituționale.
Care a fost obiectul excepției de neconstituționalitate?
Regulamentul Senatului prevede că Senatul poate lua în dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională proiectele de legi și propunerile legislative care fac referire la instituția prefectului. Constituția stabilește limitativ domeniile în care Camera Deputaților dezbate și adoptă proiecte sau propuneri legislative în calitate de primă Cameră sesizată, iar printre acestea nu se află și cele cu privire la prefect. Or, dacă nu se prevede că prima Cameră sesizată este Camera Deputaților cu privire la domeniul privind prefectul, cum ar putea fi Senatul Cameră decizională în acest sens? Autorii consideră că articolul contravine prevederilor constituționale.
Un alt articol supus controlului este cel privind excepțiile ridicate în fața instanțelor privind neconstituționalitatea unei lege/ordonanțe ce are legătură cu litigiul. În acest sens se prevede că președintele CCR va comunica președintelui Senatului încheierea prin care a fost sesizată CCR precizându-i totodată și termenul până la care trimite punctul său de vedere. Se consideră că articolul mai sus amintit încalcă Constituția pentru că s-ar putea trage concluzia că Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO a Senatului poate fi sesizată sau se poate autosesiza în vederea întocmirii unui raport sub forma unei inițiative legislative care să prevadă dispozițiile care au fost puse în acord cu prevederile constituționale, chiar dacă decizia CCR nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.
Se consideră că este neconstituțională și prevederea conform căreia Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO este sesizată de președintele Senatului, ea având obligația de a întocmi o inițiativă legislativă prin care să pună în acord legea cu decizia CCR și prevederile Constituției. Întocmirea acestei inițiative legislative are valoare imperativă și unii dintre membrii Comisiei trebuie să își însușească inițiativa și aceasta să fie adoptată cu majoritatea voturilor membrilor prezenți ai Comisiei. Președintele Senatului poate solicita unei comisii întocmirea unei lucrări, dar nu și asumarea unei inițiative legislative chiar în condițiile în care are la bază o decizie CCR.
Se consideră că este neconstituțională prevederea conform căreia grupurile parlamentare au dreptul de a formula amendamente la propunerea legislativă, dispoziție ce încalcă Constituția care prevede că grupurile parlamentare nu au drept de inițiativă legislativă.
Ce a decis CCR?
CCR a pronunțat Decizia 474/2016 care a fost publicată în Monitorul Oficial 590 din 3 august 2016. CCR a analizat textele din Regulamentul Senatului supuse controlului de constituționalitate și a considerat că acestea sunt neconstituționale.
Astfel, faptul că în Constituție sunt stabilite limitativ domeniile în care Camera Deputaților dezbate și adoptă proiecte sau propuneri legislative în calitate de primă Cameră sesizată, iar printre acestea nu se află și cele cu privire la prefect, rezultă că Senatul este Cameră de reflecție și nu decizională cu privire la acestea.
Cu privire la următorul articol supus controlului, CCR consideră că în Regulamentul Senatului a fost reluată o prevedere dintr-o lege care a stabilit o normă de conduită pentru președintele CCR. Or, este notoriu faptul că prevederile regulamentului sunt constituționale dacă privesc doar organizarea internă și funcționarea Camerei fără să cuprindă reguli ce țin de domeniul legilor. El poate cuprinde doar reguli de procedură pentru realizarea acestora. Prin acest Regulament nu se pot stabili drepturi și obligații cu privire la alte persoane în afara celor din Senat.
Cu privire la faptul că o comisie permanentă a Senatului ar avea drept de inițiativă legislativă, CCR consideră că este neconstituțional, pentru că acest drept aparține doar deputaților, senatorilor și cetățenilor care exercită dreptul la inițiativă legislativă. Faptul că o comisie parlamentară întocmește un raport sub forma unei inițiative legislative nu este în acord cu prevederile legale nici din punctul de vedere al titularului dreptului de inițiativă legislativă, nici din acela al conținutului.
Știrile juridice prevăd că CCR a considerat că grupurile parlamentare nu sunt titularii dreptului la inițiativă legislativă, astfel încât nu pot iniția sau propune amendamente la un proiect/propunere legislativă. Dreptul de a prezenta amendamente derivă din dreptul de inițiativă legislativă, astfel încât doar Guvernul, senatorii și deputații sau un număr de cel puțin 100.000 cetățeni cu drept de vot pot formula amendamente.
De reținut că cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe și în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. În plus, nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.
Au rămas încă în vigoare
Deși CCR a fost sesizat cu privire la mai multe articole din cadrul Regulamentului Senatului, CCR a considerat că doar cele menționate mai sus sunt neconstituționale. Astfel, sunt considerate a fi în acord cu Constituția prevederile conform cărora Senatul are dreptul să ceară doar urmărirea penală a senatorilor care au fost sau sunt membri ai Guvernului.