Practic, oricine poate candida pentru funcţia de primar dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege. Legislaţia românească în domeniu prevede faptul că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi a unora localităţi urbane.

Prevederea de mai sus, art. 49 alin. 2) din Legea 115/2016 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a primit mai multe critici iar din acest motiv a fost sesizată Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii sale.

Care au fost motivele aduse pentru a se sprijini excepţia?

Prin condiţia referitoare la prezentarea unui număr minim de semnături de susţinere odată cu depunerea listei de candidaţi la alegerile locale se îngrădeşte dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie, text ce nu prevede posibilitatea reglementării prin lege a vreunei cerinţe de genul celei criticate.

Ce a decis Curtea?

Potrivit Constituţiei sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv deci modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Totodată, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional. În acest context, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.

În plus, Curtea a mai reţinut că textul criticat răspunde şi exigenţelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52 – a Sesiuni Plenare, document ce menţionează expres pragul de cel mult 1% de semnături de susţinere prezentate ca şi condiţie necesară la înregistrarea candidaţilor.

Concluzii

Ca urmare a celor menţionate mai sus Curtea a respins excepţia, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 355/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 538/2016.