La nivelul Parchetelor, Curţilor de Apel şi Tribunalelor se vor înfiinţa reţele de consilieri de etică. Scopul acestora este de a veni în sprijinul magistraţilor şi de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică şi deontologie profesională.
Reţeaua consilierilor de etică reprezintă, în esenţă, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar şi a posibilelor soluţii de rezolvare a acestora care pot viza diverse modalităţi de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.
Care au fost argumentele care au stat la baza acestei hotărâri?
Potrivit ştirilor juridice, necesitatea adoptări acestei hotărâri de către CSM are la bază mai multe argumente. În primul rând, înfiinţarea acestei instituţii atât la nivelul sistemului judiciar, cât şi al altor autorităţi publice, reprezintă o prioritate pentru România şi un obiectiv asumat de ţara noastră ce trebuie îndeplinit într-un termen cât mai scurt. Analizele şi proiectele derulate de CSM în cooperare cu instanţele şi parchetele de la nivel naţional şi cu Consiliul Judiciar din Olanda, au relevat că legislaţia în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători şi procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancţiune decât prevenţie.
Au existat mai multe recomandări şi reglementări europene şi internaţionale precum şi angajamente asumate de România în materie de luptă împotriva corupţiei, vizând constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce priveşte integritatea şi etica profesională a magistraţilor. În cazul acesta au fost avute în vedere: avizul nr. 4 ( 2003 ) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri privind formarea iniţială şi continuă specifice judecătorilor la nivel naţional şi european; recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la judecători; raportul de evaluare a României în cadrul celei de a patra runde de evaluare GRECO privind integritatea membrilor Parlamentului şi integritatea judecătorilor şi procurorilor conține trei recomandări legate de integritatea judecătorilor şi procurorilor.
Judecătorii ar trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar pentru a se garanta independenţa, eficienţa şi responsabilitatea judecătorilor. Judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principii etice de conduită profesională, aceste principii incluzând nu numai îndatoriri care pot fi sancţionate prin măsuri disciplinare, ci şi îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta, principiile urmând a fi enunţate în codurile de etică judiciară care ar trebui să menţină încrederea publicului în judecători şi puterea judecătorească.
Care sunt etapele înfiinţării reţelei de consilieri de etică?
O primă acţiune în formalizarea celor hotărâte de Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 887 din 14.07.2016, a propunerii Institutului Naţional al Magistraturii de completare a Programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii de formare cu o durată de câte trei și, respectiv două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători și unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuțiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităților pentru următoarea perioadă și să se stabilească tematica și agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.
Astefel, prin înfiinţarea consilierilor de etică se răspunde necesității de înființare a unor organisme care să aibă un rol consultativ și de consiliere, cu scopul declarat de a veni în sprijinul magistraților și de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică și deontologie profesională şi de asemenea evitarea comiterii unor nedreptităţi.