Dispoziţiile legii insolvenţei sub lupa Curţii Constituţionale


images (4)

Potrivit legislaţiei şi anume Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în art. 5 alin. 1) pct. 67, se defineşte tebelul definitiv de creanţe. Tabel definitiv de creanţe este tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor sau cele admise provizoriu de către judecătorul – sindic. În cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creanţe cuprinde, pe lângă creanţele născute anterior deschiderii procedurii, şi creanţele născute în perioada de observaţie, ce au fost admise la masa credală. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate al creanţei potrivit prevederilor art. 159 şi 161.

Potrivit art. 112 din legea menţionată mai sus, acest tabel se va înregistra la Tribunal după ce toate contestaţiile la creanţe au fost soluţionate şi s-a predat raportul de evaluare a garanţiilor. Iar după înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv pot să participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartiţii de sume în caz de faliment în procedura simplificată.

Şi aceste dispoziţii au făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

Ce s-a considerat că încalcă dispoziţiile constituţionale?

Ştirile juridice si motivarea excepţiei arată că legiuitorul dă legitimitate unei aparenţe a dreptului creditorului contestator, punându-l pe acesta într-o situaţie privilegiată în raport cu dreptul la apărare al debitorului, dar, mai ales, în raport cu patrimoniul debitorului cu privire la care creditorul contestator realizează veritabile acte de dispoziţie. În fapt, creditorul contestator hotărăşte asupra însăşi existenţei persoanei juridice debitoare, deşi creanţa sa nu este certă, lichidă şi exigibilă. Astfel, se încalcă dreptul la apărare al unui debitor care se află în insolvenţă şi care nu mai poate propune reorganizarea faţă de creditorii care au fost înscrişi cu creanţe în tabelul creditorilor. În modalitatea de reglementare, legiuitorul nu prevede nicio măsură de protecţie a debitorului în faţa unui creditor contestator care are un vot hotărâtor pentru planul de reorganizare şi cu privire la care, instanţa soluţionând definitiv contestaţia o va respinge sau o va admite într-un tabel al creditorilor (preliminar).

Cum a soluţionat excepţia Curtea Constituţională?

Întreaga procedură a insolvenţei are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, iar specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, în acest context, reglementarea prin lege a obligaţiei judecătorului – sindic de a soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile cu privire la creanţele şi drepturile de preferinţă trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanţe, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenţei, şi anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. Din aceste motive, Curtea a respins ca neîîntemeiată excepţia prin Decizia nr. 307/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 532/2016.

Concluzii

În absenţa dispoziţiilor de lege de mai sus, procedura, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanţe, ar fi cu mult întârziată, situaţie ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite între părţile implicate, persoane fizice sau persoane juridice, afectând grav stabilitatea şi securitatea care trebuie să le caracterizeze. Deşi procedura insolvenţei pune accent pe o desfăşurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanţii procesuale părţilor implicate.