Centura de siguranţă salvează vieţi, iar în ultimul timp s-a pus accentul pe purtarea acesteia în timpul deplasării cu autovehiculul. Românii au un obicei prost de a nu purta centura de siguranţă iar acesta este şi motivul pentru care s-a recurs la amenzi usturătoare. De multe ori accidentele grave au loc nu ca urmare a impactului ci ca urmare a nepurtării centurii de siguranţă.
Întrebarea la care trebuie să găsim răspuns este dacă o persoană care îşi asumă riscul să fie accidentată din motivul că nu doreşte să poarte centura de siguranţă poate fi sancţionată? Această constrângere nu aduce atingere dreptului unei persoane de a dispune de ea însăşi producându-se o nedreptitate?
OUG nr. 195/2002, art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 3, prevede că săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii şi puncte penalizatoare în cazul în care nu se respectă obligaţia de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile publice, centura de siguranţă ori căştile de protecţie omologate.
Aceste dispoziţii au făcut obiectul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate.
Ce s-a susţinut în susţinerea excepţiei?
Se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece nepurtarea centurii de siguranţă de către o persoană nu încalcă ordinea publică şi nici bunele moravuri, iar interdicţia reglementată afectează dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi.
Ce s-a susţinut în motivare?
Necesitatea impunerii unei astfel de obligaţii a fost dovedită de studii care au relevat că purtarea centurilor sau a dispozitivelor de siguranţă reduce riscul producerii unor accidente mortale sau cu consecinţe grave pe drumurile publice.
Dreptul fundamental consacrat de art. 26 alin. (2) din Constituţie are în vedere o componentă a vieţii intime ce vizează dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însăşi. Acest drept nu este însă absolut, fiind limitat, aşa cum însăşi norma constituţională de referinţă dispune, de drepturile şi libertăţile altora, de ordinea publică sau bunele moravuri. Or, prin instituirea obligaţiei de purtare a centurii de siguranţă se dă expresie raţiunilor ce ţin atât de necesitatea prestabilirii unei ordini publice, cât şi de protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi participanţi la traficul rutier, statul fiind ţinut nu numai de respectarea unor obligaţii negative, respectiv de a nu face nimic de natură a stânjeni dreptul la viaţă intimă, ci şi de respectarea unor obligaţii pozitive, inerente asigurării respectului efectiv al vieţii intime şi private.
Din aceste motive a respins, ca neîntemeiată excepţia prin Decizia nr. 325/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 507/2016, ca o noutate legislativă.
Concluzii
În momentul instituirii obligaţiei legale de purtare a centurii de siguranţă, legiuitorul a avut în vedere necesitatea desfăşurării traficului rutier în condiţii de siguranţă nu doar pentru conducătorul auto obligat la respectarea sa, ci şi pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier. Impunerea acestei dispoziţii este o necesitate pentru siguranţa tututror participanţilor la trafic.