„Are potențial!” Așa se poate spune despre România, din punct de vedere turistic, fără teama de-a greși. Și nu doar turistic! Dar una-i să deții un potențial peste medie, poate chiar excepțional și alta-i să-l poți pune în valoare. Atunci când lumea spune, în cor, că ai potențial, însă rezultatele rămân mediocre, vor năvăli întrebările, potop.

Neîndoielnic, întâia întrebare va fi: de ce potențialul acesta minunat nu este fructificat? Este o întrebare care va atrage după sine alte interogații. Oare să fie vorba despre neșansă? De lipsa de organizare? De lipsa de mijloace financiare? De lipsa de spirit antreprenorial? De nepăsare?

E puțin din fiecare. Rezultatul? Evident că turismul românesc nu-i ceea ce-ar fi putut să fie, nici măcar în contextul actual, unul departe de-a fi desăvârșit. Totuși, poți număra pe degete țările Europei care dispun de un cadru natural și antropic propice turismului în aceeași măsură cu al României.

Priveliștile rupte parcă din Rai, tradițiile, istoria și vestigiile străvechi conferă României un portret turistic cu trăsături demne de toată atenția. Din păcate, puține dintre acestea sunt puse în valoare, cu talent și consecvență. Uneori, în teren, nu există nici măcar strictul necesar, cum ar fi indicatoarele care să-ți arate cum să ajungi la obiectivul turistic X sau Y.

În genere, mai înainte de-a întreprinde o acțiune importantă, ce implică eforturi substanțiale, e necesară o autoevaluare temeinică. La fel de important e să te supui unei evaluări exterioare, obiective, spre a-ți cunoaște posibilitățile, potențialul. Lucru valabil și în turism!

 

Noutăți legislative

În „Monitorul Oficial” 444/2016 a fost publicat Ordinul 549/518/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru analiza potențialului turistic al teritoriului. Noul act normativ prevede că potențialul turistic al unei zone va fi analizat la cererea autorităților administrației publice locale.

În vederea efectuării analizei, reprezentantul legal al unității administrativ-teritoriale pe al cărei terioriu se află resurse naturale și antropice care pot conduce la dezvoltarea a cel puțin o formă de turism va alcătui, prin intermediul structurilor de specialitate de la nivelul primăriei, un dosar de analiză a potențialului turistic al teritoriului.

Potrivit noilor știri juridice, dosarul de analiză a potențialului turistic al zonei va fi depus la registratura M.D.R.A.P. (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), urmând a fi supus analizei.

Din dosarul de analiză trebuie să facă parte o solicitare de analiză a potențialului turistic, fișa de evaluare a potențialului turistic al zonei, copia hotărârii de consiliu local de aprobare a efectuării demersurilor de înscriere a unității administrativ-teritoriale în Planul de amenajare a teritoriului național și documentele justificative cu relevanță.

 

Analiza potențialului turistic… Cum se realizează?

Potențialul turistic al teritoriului va fi analizat și (re)evaluat periodic de către o comisie interinstituțională. Scopul analizei? Actualizarea anexelor la Planul de amenajare a teritoriului național, secțiunea zone cu resurse turistice, în funcție de evoluția în timp a infrastructurii turistice și a resurselor atropice.

Componenții comisiei vor participa la întrunirile în cadrul cărora va fi supus analizei potențialul turistic al teritoriului. Tot ei vor formula, după cum rezultă din ultimele noutăți legislative, observații și recomandări, solicitând, la nevoie, date în plus. Membrii comisiei trebuie să nu aibă, în niciun caz, interese pecuniare sau de afaceri în legătură cu documentațiile supuse analizei.

Președintele comisiei va fi un secretar de stat din M.D.R.A.P. Rolul de vicepreședinte îl va îndeplini președintele Autorității Naționale pentru Turism (A.N.T.). Printre membrii titulari se vor număra reprezentanți ai M.D.R.A.P. (doi la număr), reprezentanți ai A.N.T. (tot doi), reprezentantul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Turism, reprezentantul Ministerului Culturii etc.

Membrii asociați ai Comisiei sunt specialiști care se alătură ședințelor doar atunci când devine necesară evaluarea sau reevaluarea punctajului în anumite domenii. Dintre aceștia fac parte reprezentantul Institutului Național de Statistică și cel al Institutului Național al Patrimoniului.

De va fi necesar, pot primi invitația de a participa la ședințe, însă fără a avea drept de vot, și alți specialiști din organizațiile și instituțiile interesate. Există și posibilitatea invitării, la ședințe, a reprezentantului unității administrativ-teritoriale care a cerut examinarea potențialului turistic, spre a-și expune opiniile.

Toate informațiile existente în dosarul de analiză trebuie să fie actuale, să corespundă realității. La nevoie, comisia de analiză poate cere autorităților locale acte în plus, prin intermediul cărora să fie dovedit punctajul acordat la momentul în care s-a făcut autoevaluarea și stabilirea potențialului turistic pe care-l deține zona.

Resursele turistice, pe baza cărora se efectuează evaluarea unităților administrativ-teritoriale din punct de vedere al potențialului turistic, se clasifică în resurse turistice naturale (cadru natural, arii naturale ocrotite) și resurse turistice antropice (monumente istorice, muzee, artă și tradiție populară).

Analiza infrastructurii turistice și tehnice se va realiza ținându-se seama de infrastructura specific turistică (hoteluri, facilități de tratament, instalații de agrement) și de infrastructura tehnică (căi de transport, infrastructură de comunicații).

 

Avem potențial turistic, în mod cert. E suficient?

În România nu există regiune care să nu prezinte obiective turistice unice în Europa sau în lume. Din păcate, unele nu numai că nu sunt puse în valoare corespunzător, dar mai sunt lăsate și pradă degradării sau la discreția indivizilor puși pe distrus sau pe furat. În treacăt fie spus, pedepsele aplicate în justiție acestui soi de răufăcători ar trebui să fie exemplare! Deseori, deplângem insuficiența finanțării și sumele ridicole alocate conservării unor arii naturale protejate sau unor edificii cu valoare istorică.

Lamentările sunt zadarnice și, la fel ca și delăsarea, ele ne împiedică să vedem cea mai la îndemână rezolvare. Costurile necesare întreținerii celor mai multe obiective din patrimoniul natural sau istoric ar putea fi acoperite lesne prin (re)integrarea lor în circuitul turistic internațional.

Bucuria de-a stăpâni „o țară minunată”, cu potențial, poate fi o mângâiere pentru orgoliul național al unui popor cam lipsit de încredere în sine și greu încercat de către istorie. Dar pentru obținerea mult-doritei prosperități și pentru câștigarea faimei internaționale e nevoie de ceva mai mult. Potențialul turistic trebuie valorificat pe deplin. Cum? Într-un mod atent, creativ, perseverent!