A trecut mai bine de un sfert de secol de când România s-a scuturat de jugul comunist și toată lumea a sperat că nedreptățile îndurate în toți acei ani vor fi reparate prin legile care se vor adopta. Aparent legiuitorul a creat cadrul legislativ pentru a putea fi restituite, în natură sau în echivalent, imobilele preluate abuziv în acea perioadă.

În realitate, deși România s-a angajat să soluționeze toate dosarele de retrocedare, nu a reușit să își țină promisiunea și de fiecare dată acest termen a fost prelungit din nou și din nou, astfel încât românii direct interesați și-au pierdut speranța că se va rezolva vreodată această situație.

Noi modificări aduse legii cu privire la finalizarea acestui proces de restituire și prorogarea din nou a anumitor termene fac obiectul legii 103/2016 privind OUG 21/2015 pentru modificarea și completarea legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a art. 3 din OUG 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 394 din 24 mai 2016, iar prevederile sale intră în vigoare la 27 mai 2016.

Cu ce noutăți legislative vine legea?

Știrile juridice arată că legiuitorul a decis ca terenurile preluate de comisiile locale de fond funciar de la Agenția Domeniilor Statului în vederea finalizării procesului de restituire și care nu au făcut obiectul punerii în posesie revin în domeniul public sau privat al statului și în administrarea Agenției Domeniilor Statului și vor fi supuse regimului general al retrocedării terenurilor către foștii proprietari. Rețineți că vor face excepție de la regula de mai sus suprafețele de teren pentru care instanțele au dispus reconstituirea pe fostul amplasament prin hotărâri irevocabile.

Cei care au depus dosare pe legea 10/2001 și li s-a cerut să completeze cu documentele necesare pentru a putea stabili categoria de teren revendicată și nu au făcut acest lucru urmează să știe că legiuitorul a decis că în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităților de tip urban și pe care existau construcții cu o suprafață de până la 1000 mp va fi în categoria de folosință curți și construcții, iar în cazul terenurilor situate la data preluării abuzive în intravilanul localităților de tip rural și pe care existau construcții cu o suprafață de până la 3000 mp va fi în categoria folosință curți și construcții.

De reținut că, în cazul în care există suprafețe care exced limitelor de mai sus și pentru care nu se poate stabili în baza actelor existente dacă se încadrează în suprafața maximă de 50 ha de proprietar deposedat, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională va invalida deciziile date. Excepție vor face deciziile emise în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile prin care instanțele au stabilit existența și întinderea dreptului.

Pot fi cazuri în care din actele din dosarul de despăgubire nu se poate stabili suprafața și/sau descrierea din punct de vedere arhitectural a construcțiilor pentru care se stabilesc despăgubiri. În acest caz, se vor acorda măsuri compensatorii pentru o suprafață utilă de 21 mp. Știrile juridice arată că evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială aplicabilă pentru acea localitate.

Regula este că, în 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificare punctelor și în numerar. Inițial s-a prevăzut că acesta putea solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, ca ANRP să îi emită un titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate și nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile. Legiuitorul a mărit această tranșă acum la 20%.

În plus, știrile juridice prevăd că valoarea unui titlu de plată nu poate fi mai mică de 5.000 lei cu condiția ca suma astfel acordată să nu depășească totalul despăgubirilor stabilite.

Ordinea soluționării dosarelor

După ce oamenii s-au plâns că au așteptat ani buni până când le-au fost soluționate dosarele, legiuitorul a decis că cererile se analizează în ordinea înregistrării lor. Excepție fac cererile formulate de persoanele certificate de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale UE ca supraviețuitoare ale Holocaustului și care sunt în viață la data publicării în Monitorul Oficial a acestei legi.

Noi sancțiuni

Constituie contravenție și este sancționată cu amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau județene care împiedică în orice mod sau întârzie nejustificat reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate sau eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptățite.

Prorogarea altor termene

Legiuitorul a decis ca până la 1 august 2016 ( în loc de 1 iulie 2014) Agenția Domeniilor Statului să facă publică pe pagina sa de internet lista imobilelor din Fondul național. S-a stabilit ca până la 1 octombrie 2016 (în loc de 1 ianuarie 2015) Comisia Națională să facă publică valoarea fiecărui imobil din Fondul național.

Întrebări fără răspuns

Iată că 1 ianuarie 2017 bate la ușă și oamenii vor dori să transforme punctele primite în numerar. Dar ce te faci că nu toate dosarele sunt soluționate? Cum rămâne cu cei care încă așteaptă o decizie de la autoritățile competente? Urmează alte prorogări?