În Monitorul Oficial cu numărul 389 din 23 mai 2016 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Temeiul modificărilor şi completărilor

Motivul pentru care guvernul a modificat C. penal şi C. de procedură penală, îl reprezintă faptul că, de la intrarea în vigoare a Noului C. de procedură penală şi până în prezent au fost adoptate un număr de 15 decizii ale Curţii Constituţionale care au produs un impact important asupra acestui act normativ. De asemenea trebuie să se transpună în legislaţia românească actele normative ale UE din domeniul dreptului penal şi de procedură penală.

Modificări aduse Codului penal

• A fost introdusă o nouă infracţiune săvârşită faţă de minor de la care termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta devine major. Astfel, pe lângă infracţiunea contra libertăţii şi integrităţii sexuale, prevăzută în vechea reglementare, a fost adăugată şi infracţiunea de pornografie infantilă săvârşită faţă de minor.
• În cazul infracţiunii de trafic de minori s-au introdus mai multe forme agravate. Conform noilor prevederi, constituie variantă agravată, dacă fapta a fost săvărşită de un membru de familie sau de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, pază şi educare se află minorul.
• Noi încriminări ale tentativei. Tentativa este incriminată şi pedepsibilă la unele infracţiuni care până acum nu erau incriminate. Tentativa se pedepseşte în cazul următoarelor infracţiuni: infracţiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate , infracţiunea de folosire a prostituţiei infantile, act sexual cu un minor, corupere sexuală a minorilor, emiterea frauduloasă de monedă.
• În cazul infracţiunilor privind fraudele în sisteme informatice şi mijloace de plată electronice dacă acestea produc o pagubă care produce consecinţe deosebit de grave, adică o pagubă mai mare de 2.000.000 lei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate. aceleaşi dispoziţii se aplică şi în cazul infracţiunilor de: furt, furt calificat, tâlhărie, tâlhărie calificată, piraterie, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, gestiune frauduloasă, înşelăciune, înşelăciune privind asigurările şi exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile
• Se prevăd două excepţii de la cuantumul unei zile amendă aplicabile unei persoane juridice. Valoare unei zile amendă în regula generală este cuprinsă între 100-500 lei şi e prevăzută în art. 137 alin.(2) C.pen. Aceste excepţii se aplică în cazul infracţiunilor de nerespectare a regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, prevăzută la art. 345 C.pen., şi al infracţiunii de infectare a apei, prevăzută în art. 358 C.pen. În cazul celor două infracţiuni cuantumul unei zile amendă aplicabile unei persoane juridice este cuprinsă între 500-25.000 lei.

Se poate observa faptul că se doreşte o protecţie mai eficientă a minorilor de toate situaţiile care ar pune în pericol buna dezvoltare a acestora, ocrotindu-se interesul superior al minorului prin înăsprirea pedepselor, prin incriminarea tentativei la anumite infracţiuni şi prin  prevederea unor variante agravate mai severe la unele infracţiuni.

Modificări aduse Codului de procedură penală

• Instanţa nu va mai putea lăsa nesoluţionată acţiunea civilă în cazul în care se retrage plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală.
• Persoana vătămată chiar dacă nu s-a constituit parte în procesul penal, va putea cere reunirea cauzei şi strămutarea acesteia la altă instanţă.
• Strămutarea cauzei este posibilă şi în cazul procedurii de cameră preliminară, iar judecarea acesteia se efectuează de către instanţa de la care s-a strămutat cauza. Până la aprobarea ordonanţei nu exista posibilitatea de a cere strămutarea cauzei în procedura de cameră preliminară.
• Şi în cazul procedurii de cameră preliminară, persoana vătămată va avea dreptul să beneficieze în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română.
• Asistenţa juridică devine obligatorie şi în cazul procedurii de cameră preliminară în cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
• Se introduc noi măsuri de protecţie a persoanei vătămate. Astfel, persoana vătămată poate fi audiată în incinte concepute special în acest scop, audierea se va face prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog sau a unui specialist în consilierea victimelor, audierea şi eventuala reaudiere se va realiza de aceaşi persoană, dacă acest lucru nu aduce atingere benei desfăşurări a procesului.
• O noutate o reprezintă faptul că procurorul va putea solicita informaţii unei instituţii de credit sau oricărei alte instituţii care deţine date privind situaţia financiară a unei persoane, dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Procurorul are întreaga libertate de a solicita acest lucru, el nu este constrâns de aprobarea din partea judecătorului.
• Cererea de revocare sau înlocuire a măsurii preventive formulată de inculpat se va adresa în scris şi procurorului nu doar judecătorului de drepturi şi libertăţi, judecătotului de cameră preliminară sau instanţei de judecată.
• Se va înmâna, obligatoriu, o copie a citaţiei şi administraţiei locului de deţinere în care persoana citată îşi execută pedeapsa.
• Contestaţia împotriva suspendării judecării în caz de extrădare activă se va judeca cu participarea procurorului. În vechea reglementare contestaţia era soluţionată fără participarea procurorului şi a părţilor, ele fiind doar citate.
• În cazul contestaţiei în anulare, termenul de introducere a acesteia se modifică. Aceasta poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel, faţă de 10 zile prevăzut anterior. O nouă excepţiile de la această regulă este introdusă. Cererea poate fi introdusă oricând, în cazul, art. 426 lit. b) C.proc.pen., atunci când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, dar şi în cazul în care împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă, prevăzută de art. 427 lit. i) C.proc.pen.
• Se măreşte maximul special al închisorii care face obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei de la 7 ani la 15 ani.

Concluzii

Pentru a preveni o succesiune de acte normative distincte, ordonanța de urgență concentrează într-un singur demers intervenția legislativă asupra Codului de procedură penală, în special, și realizează toate corelările implicate de diversele motive care justifică intervenția. Nefinalizarea dezbaterii în procedura parlamentară asupra proiectelor de lege inițiate de Guvern în urma publicării deciziilor de neconstituționalitate ale Curții Constituționale conduce la soluții neunitare în practică.

Au fost făcute modificări pentru impunerea unei practice unitare avându-se în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, restul modificărilor reprezentând reglementări solicitate de practicieni ori texte de corelare.

Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două coduri, sporesc protecția unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracțiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanțiilor procesuale.