Într-o țară ca a noastră, înzestrată cu o glie roditoare, ce favorizează producțiile agricole record, e de neimaginat cum de s-a ajuns ca populația să se hrănească preponderent din importuri, în vreme ce o parte din producția agricolă internă se vinde pe două parale sau rămâne nevalorificată. Incontestabil, e necesară promovarea exporturilor și o bună reprezentare a intereselor agricole peste hotare, pentru ca agricultura să aducă bani în țară.

Apariția OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți aplicabile în agricultură în perioada 2015-2020 a avut loc în contextul în care era mai mult decât necesară luarea unor măsuri în vederea îmbunătățirii utilizării fondurilor hărăzite finanțării politicii agricole comune și asigurării unei capacități ridicate de absorbție a acestor fonduri, ținând seama de faptul că în perioada 2015-2020, țara noastră va beneficia de substanțiale alocări financiare de la UE.

Prin OUG 3/2015 s-a aprobat o serie de scheme de plăți, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli. Este vorba atât despre schemele de plăți directe (schema de plată unică pe suprafață, plata pentru practici agricole benefice pentru mediu), cât și de ajutoarele naționale tranzitorii.

De curând, OUG 3/2015 a fost modificată și completată! Astfel, OUG 17/2016 privind modificarea și completarea OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, precum și pentru înființarea funcției de atașat agricol a fost publicată în „Monitorul Oficial” 371/2016.

 

O nouă funcție publică!

La citirea recentelor știri juridice, aduse de către OUG 17/2016, putem afla despre înființarea unei noi funcții publice specifice. Și anume atașatul agricol! Acestei funcții îi e aplicabil statutul funcționarilor publici (Legea 188/1999), fiindu-i rezervat rolul asigurării reprezentării statului român în țările membre UE, dar și-n alte state, în sectorul politicii agricole comune și a promovării produselor agro-alimentare autohtone.

Funcțiile de atașat agricol nu vor putea fi ocupate decât prin concurs, organizat în acord cu prevederile Legii privind statutul funcționarilor publici. Atașații agricoli vor proveni din rândurile funcționarilor publici ce activează în cadrul MADR ori al instituțiilor aflate în subordinea acestuia. Cei care vor ocupa un astfel de post în urma promovării concursului vor fi trimiși peste hotare, pentru a reprezenta statul român și a promova produsele agro-alimentare autohtone.

Atât criteriile ce vor fi folosite pentru selecția atașaților agricoli, cât și modul în care va fi organizat concursul urmează să fie aprobate printr-un ordin comun al ministrului agriculturii și al ministrului de externe. Acest act normativ va fi publicat în „Monitorul Oficial”. Printr-un ordin al ministrului agriculturii, emis cu avizul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), urmează să se stabilească statele în care vor fi efectuate misiunile de reprezentare.

Dat fiind că atașaților agricoli le vor fi aplicabile prevederile referitoare la personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, persoanelor ce vor dobândi o asemenea calitate li se vor suspenda de drept raporturile de serviciu, pe durata desfășurării misiunii.

Cu privire la salarizare, trebuie precizat că retribuțiile ce corespund funcției de atașat agricol clasa I vor fi stabilite prin asimilare cu drepturile salariale pentru funcția de consilier diplomatic clasa I din MAE, în vreme ce drepturile salariale cuvenite unui atașat agricol clasa a II-a vor fi statornicite prin asimilare cu drepturile salariale pentru un consilier diplomatic clasa a II-a.

Fondurile de trebuință pentru achitarea cheltuielilor prilejuite de trimiterea peste hotare a atașaților agricoli vor proveni de la bugetul MADR, însă atașații agricoli se vor afla sub autoritatea șefului misiunii diplomatice în care vor lucra și vor activa în subordinea acestuia spre a-și realiza atribuțiile specifice, fixate de către autoritatea care i-a trimis în misiune.

 

Mai multe categorii de beneficiari!

Potrivit ultimelor noutăți legislative, persoanele care beneficiază de schema de plată unică pe suprafață, plată redistributivă, plată pentru practici agricole benefice pentru mediu, plată pentru tinerii fermieri, de schema de sprijin cuplat sau schema simplificată pentru micii fermieri trebuie să fie fermieri activi persoane fizice sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol sau deținători legali de animale, conform legislației în vigoare. Acest lucru e valabil și pentru beneficiarii unor măsuri delegate: Masura 11 – agricultură ecologică și Măsura 13 – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri.

În rândul beneficiarilor de plăți mai intră și grupurile de producători ce desfășoară activitate agricolă ori cooperativele agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale.

Beneficiarii de ajutoare naționale tranzitorii acordate în domeniul vegetal și zootehnic și ai Măsurii 10 (agro – mediu și climă) vor fi fermierii persoane fizice sau persoane juridice ce desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol sau deținători legali de animale, în acord cu legislația aflată în vigoare.

În categoria beneficiarilor de plăți se încadrează și cooperativele agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale, plus grupurile de producători ce desfășoară activitate agricolă.

De acum, pot beneficia de plăți de felul celor mai sus și universitățile, institutele de cercetare, stațiunile didactice, stațiunile și fermele de cercetare și producție agricolă, stațiunile de cercetare-dezvoltare din agricultură și alte organisme de cercetare din domeniu, indiferent de statutul juridic sau modul de finanțare, al căror prim scop e de-a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare, transfer tehnologic. Așadar, în tagma potențialilor beneficiari au intrat noi entități.

România nu-și poate permite să nu valorifice din plin facilitățile pe care le-a obținut prin aderarea la UE în materie de finanțare a sectorului agricol, după cum nu-și poate permite nici să rateze oportunitatea cuceririi unor piețe noi. Produsele noastre agricole nu-s cu nimic mai prejos decât ale altora, mult mai bine cotați. Ba din contră! Așa că… de ce n-am avea succes?!