Deseori, se discută în termeni disprețuitori despre o „agricultură de subzistență”. Totuși, gospodăria tradițională constituie o formă de organizare a micii producții care începe să fie privită cu alți ochi, mai ales de către locuitorii orașelor. Hotărât lucru, pentru acoperirea nevoilor de consum ale unei populații mondiale în creștere e necesară agricultura intensivă, practicată pe suprafețe mari. Dar și unitățile de producție mici au plusurile lor!
Spre deosebire de marile ferme și plantații, gospodăria țărănească și fermele în care se utilizează metodele clasice de creștere și cultivare au un impact redus asupra mediului. Ele nu excelează ca productivitate, dar furnizează o hrană sănătoasă, apreciată pentru proprietățile nutriționale.
Din punct de vedere productiv, o gospodărie administrată cu pricepere poate oferi alimente de calitate nu doar pentru agricultor și familia sa. Surplusul de produse agro-alimentare poate fi valorificat prin comercializare, marfa bucurându-se de căutare. Surplusul e rapid convertibil în bani. Bani ce contribuie la creșterea economiei locale și îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural. Legiuitorul ar trebui să-i fie favorabil țăranului ce aspiră să intre în rândul micilor întreprinzători.
Prin adoptarea Legii 145/2014 s-a urmărit promovarea unor măsuri menite să reglementeze piața produselor agricole. Legile sunt concepute de oameni și cum nimic din ce-i omenesc nu-i perfect, pe parcursul aplicării Legii 145/2014 au ieșit în evidență o serie de aspecte care trebuiau modificate.
În „Monitorul Oficial” 345/2016 a fost publicată Legea 87/2016 privind modificarea și completarea Legii 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol. Consultând noile știri juridice, vom afla că atestatul de producător va avea o valabilitate de un an de la data la care a fost emis și că formularele tipărite ce se află în stoc vor fi valabile până ce stocul în cauză se va epuiza.
Prevederi ale noului act normativ
Trebuie specificat că atestatul de producător va fi eliberat de către primari într-un interval ce nu va depăși cinci zile lucrătoare de la momentul solicitării, ținându-se seama de avizul consultativ pe care l-a emis una dintre structurile asociative profesionale, patronale sau sindicale din domeniul agricol, care se înregistrează la primării și desemnează cel puțin un reprezentant în acest scop, ori de către entitățile teritoriale aflate în coordonare ori în subordine, stabilite de către Ministerul Agriculturii sau consiliul județean.
Structurile asociative profesionale, patronale sau sindicale din domeniul agricol vor trebui să depună la primării, în scopul înregistrării, o serie de acte. Trebuie spus, cu titlu de noutăți legislative, că lista documentelor a fost modificată. Astfel, structurile asociative care vor să se înregistreze la primărie vor depune, de-acum, certificatul de indentificare fiscală, hotărârea judecătorească de constituire (definitivă) și statutul (din care va reieși exercitarea unor atribuții referitoare la furnizarea de servicii de consultanță, informare și certificare a calității de producători, pentru fermieri).
Mai putem afla că, pe întreaga durată a transportului produselor cumpărate de la producătorii agricoli pe baza carnetului de comercializare, cumpărătorul va trebui să poarte cu sine și fila din carnet prin care poate fi justificată proveniența produselor respective, mai puțin în situația în care marfa a fost achiziționată din piețele agroalimentare, din piețele ambulante, din târguri.
Producătorii agricoli organizați ca persoane fizice autorizate ori ca întreprinderi individuale sau familiale care aduc pe piață numai producția obținută în propria gospodărie sau fermă și care posedă cod de identificare fiscală cu activitatea principală cultivare și producție au dreptul de-a utiliza spațiile de comercializare hărăzite exclusiv acelor producători (persoane fizice) care dețin atestat de producător și carnet de comercializare.
Reiese, din ultimele noutăți legislative, că în această situație producătorii agricoli care au statut de PFA, IF sau II vor trebui să-i prezinte administratorului pieței extrasul din registrul agricol emis de către primăria într-a cărei rază administrativ-teritorială e localizată gospodăria sau ferma. Din extras trebuie să reiasă câte animale și cât teren deține sau utilizează producătorul cu pricina.
Piețele și târgurile tradiționale sunt saturate de „agricultori” care nu știu a mânui sapa, de „ciobani din tată-n fiu” care nu știu a mâna oile sau de „apicultori” cărora le e frică de albine, dar mai groază le e de munca în stupină. Cum să fie identificați speculanții? Să fie demascați, ca impostori, prin supunerea la o probă practică, specifică muncii producătorului cinstit? Greu!
Susținerea producătorilor veritabili
Atunci când un „producător” va fi prins cu ocaua mică, adică în timp ce comercializează o marfă pe care n-a produs-o în gospodăria sau ferma sa, acesta va pierde dreptul de-a utiliza spațiile de vânzare rezervate anume pentru adevărații producători. Însă, dat fiind arsenalul de subterfugii la care recurg de obicei, autorii acestor fapte nu-s prea ușor depistabili!
Viețuim într-o țară bogată în terenuri fertile, dar în care trei sferturi dintre alimentele consumate provin din importuri. Producătorii români autentici sunt tot mai apăsați de lupta cu dificultățile economice, în vreme ce concurenții lor de peste hotare sunt reprezentați de către asociații puternice, primesc un sprijin consistent din partea statelor de baștină, au acces la finanțări generoase și pot produce mai mult și mai ieftin, pentru export.
Mulți dintre producătorii autohtoni vădesc perseverență, hărnicie, o dorință vie de-a dobândi noi cunoștințe în domeniul propriu de activitate. Acestea sunt elemente importante pentru oricine își dorește succes în afaceri, însă ar mai fi nevoie și de alte lucruri. Mafia piețelor trebuie să fie destructurată. Legislația și politicile fiscale trebuie să susțină producătorul de bună credință. Să nu îi complice viața prin biruri mari și birocrație!