PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR |
SENATUL |
LEGE
privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
CAPITOLUL III Contribuţiile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
CAPITOLUL IV Pensii
CAPITOLUL V Alte drepturi de asigurări sociale
CAPITOLUL VI Casa de Asigurări a Avocaţilor din România
CAPITOLUL VII Răspunderea juridică
CAPITOLUL VIII Jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
CAPITOLUL IX Dispoziţii finale şi tranzitorii
ANEXE
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la asigurări sociale al avocaţilor se exercită în condiţiile prezentei legi prin sistemul unic, propriu şi autonom de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 2. – Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor este organizat şi funcţionează în conformitate cu următoarele principii fundamentale:
a) principiul autonomiei, principiu care, potrivit prezentei legi, stă la baza administrării de sine stătătoare a sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
b) principiul unicităţii, potrivit căruia sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor este structurat şi construit pe aceleaşi norme de drept pentru toţi participanţii la sistem;
c) principiul contributivităţii, conform căruia fondul de pensii şi cel destinat pentru alte drepturi de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiei obligatorii datorate de fiecare avocat, dreptul la pensie, ca şi celelalte drepturi de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;
d) principiul obligativităţii, în virtutea căruia toţi avocaţii au obligaţia de a participa la sistemul propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, drepturile exercitându-se corelativ numai cu îndeplinirea obligaţiilor asumate;
e) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezenta lege;
f) principiul interesului public, conform căruia dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale este un drept din categoria drepturilor fundamentale, garantate de Constituţia României în scopul realizării protecţiei sociale;
g) principiul solidarităţii sociale, prin intermediul căruia participanţii la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale asigurate în virtutea prezentei legi;
h) principiul specializării contribuţiilor şi fondurilor, pe baza căruia contribuţia la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi prestaţiile sociale generate de acesta trebuie să se regăsească distinct în fondul de pensii şi în fondul destinat altor drepturi de asigurări sociale;
i) principiul repartiţiei, în conformitate cu care fondul de pensii şi cel destinat altor drepturi de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului de pensii şi altor drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, conform prezentei legi;
j) principiul imprescriptibilităţii, în virtutea căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
k) principiul incesibilităţii, în conformitate cu care dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;
l) principiul descentralizării flexibile, prin care se asigură dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului cu protecţia integrităţii şi a unităţii acestuia, prin intermediul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., şi a dezmembrămintelor acesteia;
m) principiul transparenţei decizionale, potrivit căruia organele de conducere ale sistemului propriu, autonom, de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor au obligaţia de a informa şi de a supune dezbaterii avocaţilor proiectele de acte normative, de a analiza propunerile acestora şi de a da publicităţii hotărârile adoptate, de a asigura transparenţa privind modul de administrare a fondului de pensii şi a fondului de asigurări sociale şi privind investiţiile.
Art. 3. – În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) asiguraţi – avocaţii români şi străini care figurează în tablourile avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei şi care au achitat contribuţiile de asigurări sociale în sistemul propriu al avocaţilor, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii de pensie;
b) asigurări sociale ale avocaţilor – dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor prevăzute în prezenta lege şi în alte acte cu caracter normativ adoptate de organele de conducere ale profesiei de avocat;
c) barou – persoană juridică de interes public, înfiinţată conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, constituită din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza organizării teritoriale respective;
d) contribuabil – avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei şi care are obligaţia de plată a contribuţiilor sistemului propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
e) declaraţie privind veniturile brute lunare individuale – documentul depus la filiale sau sucursale ale C.A.A. în care avocatul atestă, sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care efectuează plata şi pentru care plăteşte cotele de contribuţie la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
f) filiale – entităţi de interes public, cu personalitate juridică, buget şi patrimoniu propriu, care funcţionează ca unităţi descentralizate ale C.A.A., sub coordonarea acesteia, potrivit legii, Statutului C.A.A., hotărârilor C.A.A. şi Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.;
g) incapacitate de muncă – orice situaţie medicală definită prin codurile de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate, enumerate de certificatul medical eliberat în condiţiile legii;
h) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat sau plătit contribuţii de asigurări sociale şi care sunt asimilate stagiului de cotizare în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
i) prestaţii de asigurări sociale – venituri de înlocuire acordate, la producerea riscurilor asigurate, sub formă de pensii, ajutoare sau alte tipuri de indemnizaţii, prevăzute de prezenta lege, pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor asigurate;
j) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat întro lună, calculat prin raportarea venitului brut lunar individual, fie, după caz, a venitului brut lunar aferent contribuţiei legal plătite, la venitul de referinţă lunar, pe profesie, din luna respectivă, comunicat de C.A.A.;
k) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;
l) punctaj mediu anual – numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în perioada de cotizare la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare, prevăzut de lege la data pensionării;
m) rezerva tehnică – volumul de active necesar pentru acoperirea obligaţiilor de plată ale fondului;
n) riscuri asigurate – evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă C.A.A. să acorde asiguraţilor prestaţii sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;
o) situaţia financiară a sistemului – starea economico – financiară a tuturor entităţilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, stabilită la un moment de referinţă pe baza evidenţelor contabile şi a verificărilor de specialitate, a evaluărilor privind prognoza evoluţiei sistemului, în raport cu indicatorii economico – financiari prevăzuţi în standardele de evaluare proprii unui sistem de asigurări;
p) stagiu de cotizare – perioada de timp pentru care s-au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; q)stagiu complet de cotizare – perioada de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie din sistemul de pensii al avocaţilor;
r) stagiu de cotizare necesar – perioada de timp, prevăzută de prezenta lege, în funcţie de vârstă, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru obţinerea unei pensii de invaliditate;
s) stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp, prevăzută de prezenta lege, în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare;
ş) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor care au generat invaliditatea;
t) sucursale – dezmembrăminte ale C.A.A., fără personalitate juridică;
ţ) vârsta standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia pot obţine pensia pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;
u) venit brut aferent contribuţiei plătite – cuantumul contribuţiei legal plătite, înmulţit cu raportul dintre 100 şi cota procentuală a contribuţiei obligatorii;
v) venit de referinţă – venitul mediu brut pentru profesia de avocat, stabilit anual prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. şi utilizat la calculul tuturor prestaţiilor de asigurări sociale în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 4. – Administrarea sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se realizează prin C.A.A. şi prin filialele acesteia, care sunt organizate, funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege şi Statutul C.A.A.
Art. 5. – (1) Sunt membri de drept ai C.A.A. toţi avocaţii români şi străini care figurează în tablourile cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie. Membrii de drept ai C.A.A. au calitatea de asiguraţi ai acesteia.
(2) Avocaţii înscrişi în barou care nu figurează în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţii de asigurări sociale corespunzător perioadei în care şi-au exercitat profesia, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi.
Art. 6. – (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele în care asiguratul şi-a plătit contribuţia legală de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare, pentru perioadele anterioare prezentei legi, se va avea în vedere stagiul de cotizare calculat potrivit legilor care au folosit această sintagmă. Constituie stagiu de cotizare şi vechimea în profesia de avocat recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 28 mai 2001.
(3) Pentru perioada în care avocatul a exercitat profesia şi a contribuit la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, asiguraţii primesc o singură pensie, în raport cu stagiul de cotizare şi cu propria contribuţie legală la fondurile de asigurări sociale.
(4) În situaţia în care asiguraţii nu mai au calitatea de avocat, perioada pentru care s-au achitat contribuţiile legale de asigurări sociale la fondurile administrate de C.A.A. constituie stagiu de cotizare în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Contribuţiile legale de asigurări sociale nu se restituie.
(5) Stagiul de cotizare se determină şi se exprimă în ani, luni şi zile calendaristice.
Art. 7. – (1) Perioada de timp în care un avocat este parlamentar se ia în calcul la stabilirea stagiului de cotizare, în condiţiile achitării contribuţiei legale la fondurile administrate de C.A.A. pe perioada mandatului.
(2) Indemnizaţia de parlamentar cumulată cu eventualele venituri din activitatea de avocat, desfăşurată în perioada mandatului de parlamentar, se consideră venituri din profesie, luându-se în calcul la stabilirea drepturilor de pensie în sistemul propriu de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 8. – (1) Evidenţa drepturilor şi a obligaţiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se asigură de C.A.A., în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul C.A.A.
(2) Evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată ale acestora se realizează pe baza codului numeric personal.
(3) Pentru perioadele anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, certificarea stagiului de cotizare şi a punctajului asiguratului se va face de către filialele C.A.A., de sucursale sau barouri, după caz, până la preluarea integrală şi prelucrarea datelor privind evidenţa asiguraţilor de către C.A.A.
(4) Barourile şi filialele C.A.A. sunt obligate să asigure şi să comunice C.A.A., pentru fiecare avocat, evidenţa perioadelor în care a exercitat profesia de avocat, respectiv evidenţa contribuţiilor la fondurile C.A.A., precum şi orice alte date solicitate de C.A.A.
(5) Până la preluarea şi prelucrarea datelor prevăzute la alin. (4) certificarea stagiului de cotizare a asiguratului va fi făcută de filialele C.A.A., de sucursale sau de barouri, după caz, în raport cu evidenţele deţinute de acestea.
Art. 9. – (1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, pensia şi celelalte prestaţii de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor din profesie, ca urmare a producerii următoarelor riscuri asigurate:
a) împlinirea limitei de vârstă prevăzute de lege;
b) invaliditatea, ca urmare a accidentelor sau bolilor;
c) maternitatea;
d) creşterea copilului, în condiţiile legii;
e) decesul.
(2) Prestaţiile de asigurări sociale pentru avocaţi se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii sau ajutoare, corespunzător contribuţiilor efective la constituirea fondurilor sistemului.
(3) Pensiile au ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare în profesie şi contribuţiile legal achitate de avocatul asigurat.
(4) Indemnizaţiile şi ajutoarele au ca bază de calcul stagiile de cotizare, contribuţiile legal achitate de avocatul asigurat, precum şi posibilităţile sistemului.
(5) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale din cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se achită în moneda naţională.
CAPITOLUL II
Bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
Art. 10. – (1) Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor are buget propriu.
(2) Bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor cuprinde veniturile şi cheltuielile sistemului.
(3) Bugetul este elaborat anual de C.A.A., pe baza propunerilor filialelor, şi este supus aprobării Congresului avocaţilor, conform legii.
Art. 11. – Structura veniturilor sistemului cuprinde:
a) contribuţii lunare obligatorii ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, stabilite periodic de Consiliul U.N.B.R. – la propunerea Consiliului de administraţie al C.A.A. – pentru acoperirea nevoilor de plată ale sistemului;
b) contribuţii lunare facultative ale fiecărui avocat înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul dintre asigurător şi asigurat, în forma reglementată de Consiliul U.N.B.R.;
c) venituri realizate din folosirea patrimoniului sistemului în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii;
d) dobânzi din plasamente;
e) majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor lunare obligatorii;
f) donaţii, subvenţii şi alte venituri prevăzute de lege sau de Statutul C.A.A.
Art. 12. – Structura cheltuielilor sistemului cuprinde:
a) contravaloarea prestaţiilor de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;
b) cheltuieli privind organizarea şi funcţionarea sistemului;
c) finanţarea unor investiţii proprii;
d) alte cheltuieli prevăzute de lege sau de Statutul C.A.A.
Art. 13. – (1) Din veniturile prevăzute la art. 11 se prelevă anual o cotă de cel puţin 5% pentru constituirea unui fond de rezervă al sistemului C.A.A.
(2) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate şi aprobate de Consiliul de administraţie al C.A.A.
(3) Consiliul U.N.B.R., pe baza unei analize de specialitate, poate modifica, prin hotărâre, cota pentru constituirea fondului de rezervă, cu respectarea plafonului prevăzut la alin. (1).
(4) Fondul de rezervă nu poate depăşi nivelul cheltuielilor pe următoarele 36 de luni, raportate la cheltuielile bugetare ale anului precedent. Fondul de rezervă se completează în anii în care bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi şi asigurări sociale ale avocaţilor este excedentar şi numai după acoperirea deficitelor bugetului din anii precedenţi.
(5) Fondul de rezervă se reportează în anul următor, urmând a fi completat în condiţiile prezentului articol.
Art. 14. – (1) Fondul de rezervă se gestionează centralizat de Consiliul de administraţie al C.A.A., în cont distinct.
(2) Filialele vor vărsa lunar, din sumele încasate, în contul C.A.A., suma prelevată pentru constituirea fondului de rezervă, în termen de 30 de zile de la expirarea lunii pentru care se achită contribuţia.
(3) Depăşirea termenului de virare de către filiale a acestor contribuţii atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,02%, aplicat la suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.
(4) Obligaţia la plata majorărilor de întârziere revine, în solidar, tuturor membrilor consiliului de administraţie al filialei şi conducătorului serviciului de contabilitate sau persoanei care are drept de semnătură pentru activitatea financiar – contabilă a filialei.
(5) Gestionarea fondului de rezervă este supusă controlului şi aprobării Consiliului U.N.B.R.
Art. 15. – (1) Pentru cheltuielile necesare funcţionării C.A.A., filialele vor contribui lunar cu o cotă de cel mult 5% din valoarea totală a contribuţiilor la sistem efectiv încasate. Consiliul U.N.B.R. va stabili în fiecare an, prin hotărâre, cota de contribuţie, în funcţie de situaţia financiară a sistemului.
(2) Hotărârile Consiliului U.N.B.R. prevăzute la alin. (1) şi la art. 13 alin. (3) sunt supuse ratificării Congresului avocaţilor.
Art. 16. – (1) Eventualul deficit curent al bugetului sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, la nivel central sau al filialelor C.A.A., se acoperă din disponibilităţile din bugetul sistemului din anii precedenţi.
(2) În situaţia în care deficitul la nivelul filialelor C.A.A. nu se acoperă în condiţiile alin. (1), pentru diferenţă, deficitul se acoperă de către C.A.A. din disponibilităţile fondului centralizat de rezervă, după o analiză şi verificare temeinice ale acestuia.
Art. 17. – (1) În cadrul bugetului sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se constituie şi se finanţează două fonduri specializate, distincte:
a) fondul de pensii al avocaţilor;
b) fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(2) Obligaţiile de plată ale fondului de pensii sunt reprezentate exclusiv de plata categoriilor de pensii prevăzute în cap. IV din prezenta lege.
(3) Obligaţiile de plată ale fondului pentru alte drepturi de asigurări sociale sunt reprezentate de plata unor drepturi de asigurări sociale prevăzute în cap. V din prezenta lege, precum şi de acoperirea cheltuielilor de funcţionare ale C.A.A., filialelor sau sucursalelor.
(4) Prin Statutul C.A.A. se stabilesc procentele de plată unică pentru fondul de pensii şi pentru fondul de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi modul de gestionare a fondurilor specializate.
Art. 18. – (1) Pentru protejarea intereselor asiguraţilor, C.A.A. monitorizează solvabilitatea fondului de pensii şi a fondului pentru alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Monitorizarea solvabilităţii se realizează prin evaluarea actuarială a fondurilor sistemului, efectuată de către specialişti în domeniu.
(3) Evaluarea actuarială se realizează în mod distinct pe fiecare fond al sistemului şi urmăreşte determinarea cel puţin a următoarelor elemente:
a) valoarea actuarială prezentă a obligaţiilor viitoare de plată;
b) valoarea actuarială prezentă a contribuţiilor viitoare;
c) valoarea rezervei tehnice necesare;
d) valoarea ratei de finanţare.
(4) Consiliul U.N.B.R. sau Consiliul de administraţie al C.A.A. poate stabili cerinţe suplimentare asupra evaluării actuariale.
CAPITOLUL III
Contribuţiile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
Art. 19. – (1) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie lunar la constituirea fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, din momentul primirii acestuia în profesie.
(2) Baza de calcul al contribuţiilor individuale obligatorii la fondurile sistemului o constituie venitul brut lunar realizat din profesie.
(3) Avocaţii care continuă activitatea în profesia de avocat, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul C.A.A., contribuie în mod obligatoriu la fondurile sistemului de asigurări.
Art. 20. – (1) În vederea constituirii şi utilizării fondurilor sistemului, avocatul va plăti lunar, cu titlul de contribuţie individuală obligatorie, o cotă procentuală din venitul brut lunar realizat din profesie.
(2) Contribuţia individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri din profesie, respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri din profesie ce depăşesc un plafon stabilit.
(3) Cota procentuală prevăzută la alin. (1), precum şi sumele reprezentând cotele minimă şi maximă de contribuţie obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administraţie al C.A.A., în funcţie de nevoile curente şi de perspectivă ale sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 21. – (1) La achitarea contribuţiilor, inclusiv prin transfer bancar, avocatul este obligat să ateste, în scris şi sub semnătură, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cotele de contribuţie, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite. Obligaţia de a declara venitul pentru care se datorează cota maximă de contribuţie se menţine.
(3) Arhivarea declaraţiilor privind veniturile brute lunare individuale, realizate din onorarii sau venituri pentru care se datorează contribuţii la sistem, este ţinută pe suport electronic sau pe suport material.
(4) Termenul de păstrare a declaraţiilor arhivate este de 5 ani.
Art. 22. – (1) Venitul de referinţă utilizat la calculul prestaţiilor de asigurări sociale se stabileşte anual, prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., în raport cu:
a) încasările realizate cu titlu de cote de contribuţie la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în anul precedent celui pentru care se stabileşte acest venit;
b) situaţia financiară a sistemului;
c) evoluţia preliminată a sistemului, stabilită prin analiză actuarială.
(2) Venitul de referinţă utilizat în anul în curs se stabileşte până cel târziu la data de 30 martie şi este valabil pentru o perioadă de un an de la data stabilirii.
(3) Venitul de referinţă se dă publicităţii prin publicarea hotărârii pe site-ul de internet al U.N.B.R.
Art. 23. – Filialele şi avocaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai sistemului C.A.A. declaraţiile fiscale anuale privind impozitul pe venit înregistrate la finanţele publice, precum şi toate celelalte date şi documente privind veniturile în raport cu care se determină contribuţia datorată pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 24. – (1) Plata contribuţiilor lunare pentru fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se va efectua la filială sau sucursală, până în data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
(2) În cazul achitării contribuţiilor prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiilor se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat: următoare datei de 25.
Art. 25. – (1) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere aplicate la suma datorată, calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv, în cuantumul prevăzut de Statutul profesiei de avocat.
(2) Sumele reprezentând majorări de întârziere se fac venit la bugetul filialelor în fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Majorările de întârziere nu pot depăşi cuantumul debitului înregistrat la plata contribuţiei obligatorii.
(3) Plata de majorări de întârziere nu conferă drepturi de asigurări sociale suplimentare.
Art. 26. – (1) Perioada pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se înregistrează în luni întregi.
(2) Datoriile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, principale şi accesorii, se sting în ordinea vechimii, cu respectarea regulilor legale privind imputaţia plăţii.
(3) Contribuţiile obligatorii, legal achitate, nu sunt supuse restituirii.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) sumele plătite în plus faţă de nivelul obligaţiei legale, care se restituie la cerere în termenul de prescripţie de 5 ani.
(5) Contribuţiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu se impozitează.
(6) Contribuţiile de asigurări sociale la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor datorate şi neachitate se urmăresc în cadrul termenului de prescripţie de 5 ani.
CAPITOLUL IV
Pensii
Art. 27. – Avocaţii au dreptul la următoarele categorii de pensii:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia de retragere definitivă din profesie;
c) pensia anticipată;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1 Pensia pentru limită de vârstă
SECŢIUNEA a 2 – a Pensia pentru retragere definitivă din profesie
SECŢIUNEA a 3 – a Pensia anticipată
SECŢIUNEA a 4 – a Pensia de invaliditate
SECŢIUNEA a 5 – a Pensia de urmaş
SECŢIUNEA a 6 – a Stabilirea şi plata pensiilor
SECŢIUNEA 1
Pensia pentru limită de vârstă
Art. 28. – Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile legale privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege.
Art. 29. – (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
(2) Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza prin creşterea vârstei de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 30. – (1) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani.
(2) Creşterea stagiului minim de cotizare se va realiza conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 31. – (1) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.
(2) Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza prin creşterea acestuia conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 32. – (1) Între sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi sistemul unitar de pensii publice, respectiv alte sisteme de pensii obligatorii neintegrate în acesta, se recunosc reciproc stagiile de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru categoriile de pensii prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) şi e).
(2) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, pensia se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
(3) Stagiul de cotizare în profesia de avocat pentru care s-a acordat, conform legii, pensie în alte sisteme nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(4) Stagiul de cotizare în profesia de avocat luat în considerare, conform legii, la stabilirea pensiei de magistrat nu se mai ia în calcul şi la stabilirea pensiei în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(5) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
(6) Stagiile de cotizare realizate în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor anterior datei de 28 mai 2001 vor fi valorificate la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie, în măsura în care ele nu au fost valorificate la stabilirea pensiei în alte sisteme.
Art. 33. – (1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar juridic, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
b) a satisfăcut serviciul militar, ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ universitar, conform prevederilor alin. (1) lit. a), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condiţiile prezentei legi sau ale Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, pensiei de retragere definitivă din profesie, pensiei de invaliditate şi pensiei de urmaş.
(5) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, se iau în calcul, opţional, numai în unul dintre sisteme.
(6) Perioadele asimilate nu se iau în calcul pentru obţinerea pensiei de retragere definitivă, în cazul în care avocatul beneficiază deja, la data pensionării din sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, de pensie din alt sistem de asigurări sociale, pensie stabilită numai pentru stagiul de cotizare din acel sistem.
Art. 34. – (1) Asiguraţii care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au crescut cel puţin un copil până la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, după cum urmează:
a) cu 6 luni – pentru un copil;
b) cu un an – pentru 2 copii;
c) cu 18 luni – pentru 3 copii;
d) cu 2 ani – pentru 4 sau mai mulţi copii.
(2) Reducerea vârstei standard de pensionare în conformitate cu prevederile alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau alte legi speciale.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se vor aplica condiţionat de existenţa unor dispoziţii echivalente în legea care reglementează sistemul unitar de pensii publice.
SECŢIUNEA a 2 – a
Pensia pentru retragere definitivă din profesie
Art. 35. – (1) Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 28, 29 şi 31 pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar dacă se pensionează pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat.
(2) Avocaţii pensionari din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi avocaţii care sunt pensionari ai altor sisteme obligatorii de pensii, dacă exercită profesia în continuare, sunt obligaţi să contribuie la constituirea fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în condiţiile prezentei legi şi ale Statutului C.A.A.
(3) După încetarea activităţii şi radierea din profesie, avocaţii pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie, în condiţiile prezentei legi.
(4) Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia după pensionare decât prin transformarea acesteia în pensie pentru retragere definitivă din profesie.
(5) Avocaţii care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condiţiile alin. (3) şi (4).
(6) În cazul avocaţilor care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale, stabilite anterior datei de 28 mai 2001, contribuţiile achitate la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie.
(7) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (6), la cerere, pot solicita numai pensia pentru retragere definitivă din profesie.
(8) Avocaţii care exercită profesia în condiţiile alin. (1) şi (2) pot solicita pensia pentru retragere definitivă din profesie, fără drept de exercitare a acesteia, după ce vor prezenta decizia de încetare a calităţii de avocat şi radierea din Tabloul avocaţilor, eliberată de barou.
(9) Cuantumul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se stabileşte după încetarea activităţii în profesie şi radierea din Tabloul avocaţilor.
Art. 36. – (1) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate transforma în nicio altă categorie de pensie.
(2) Pensia pentru retragere definitivă din profesie nu se poate recalcula decât pentru stagiile de cotizare nevalorificate la data deschiderii dreptului de pensie pentru retragere definitivă şi realizate anterior deschiderii acestui drept.
(3) La calculul pensiei pentru retragere definitivă din profesie se adaugă şi punctajul mediu anual aferent stagiului asimilat, în cazul în care acesta nu a fost luat în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă.
(4) După obţinerea pensiei pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul acesteia nu mai poate reveni în profesie.
SECŢIUNEA a 3 – a
Pensia anticipată
Art. 37. – (1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, asiguraţilor care au depăşit cu cel puţin 5 ani stagiul complet de cotizare realizat numai în profesia de avocat.
(2) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele de stagiu asimilat.
(3) Reducerea vârstei prevăzute la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte legi speciale.
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
Art. 38. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se poate transforma, la cerere, numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie, după radierea din Tabloul avocaţilor.
(2) Pensia anticipată se acordă cel mult până la împlinirea vârstei de 70 de ani când, din oficiu, avocatul este radiat din Tabloul avocaţilor şi pensia anticipată se transformă în pensie pentru retragere definitivă din profesie şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.
(3) După transformarea pensiei anticipate în pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiarul pensiei nu mai poate reveni în profesie.
(4) Pensia anticipată se poate transforma numai în pensie pentru retragere definitivă din profesie fără drept de exercitare a profesiei.
SECŢIUNEA a 4 – a
Pensia de invaliditate
Art. 39. – Au dreptul la pensie de invaliditate avocaţii care şiau pierdut total capacitatea de muncă din cauza:
a) bolilor obişnuite;
b) accidentelor de muncă;
c) accidentelor care nu au legătură cu munca.
Art. 40. – În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea poate fi:
a) invaliditate de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditate de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji, fără ajutorul altei persoane.
Art. 41. – Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea prevăzută la art. 40 sunt cele stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 42. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face de medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale de stat.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisiile medicale de contestaţii.
(7) Comisiile medicale de contestaţii funcţionează în cadrul centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi al Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
(8) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(9) Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (8) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (9) necontestate în termen rămân definitive.
Art. 43. – În vederea aplicării prevederilor art. 42 se încheie un protocol de colaborare între Casa Naţională de Pensii Publice şi C.A.A.
Art. 44. – Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă beneficiază de pensie de invaliditate, indiferent de vârstă sau de stagiul de cotizare realizat.
Art. 45. – (1) La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraţii beneficiază de un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data acordării pensiei de invaliditate.
(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, vârsta la care, în condiţiile legii, poate solicita pensie pentru limită de vârstă.
(3) Pentru asiguraţii care au contribuit şi în alte sisteme de asigurări sociale, stagiul potenţial acordat este proporţional cu perioada de contribuţie în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, faţă de întreaga perioadă de cotizare la sistemele de asigurări sociale obligatorii.
(4) Stagiul potenţial prevăzut la alin. (3) se determină prin înmulţirea stagiului potenţial calculat conform alin. (1) şi (2) cu raportul dintre perioada de cotizare la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi totalul perioadei de cotizare în sistemele de asigurări sociale obligatorii.
(5) Stagiul potenţial se determină în ani, luni şi zile.
Art. 46. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, într-un cuantum stabilit prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A., ce nu poate depăşi venitul de referinţă pe profesie. Indemnizaţia de însoţitor se suportă din fondul de pensii al avocaţilor.
(2) Cuantumul indemnizaţiei de însoţitor se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A.
(3) În situaţia în care asiguratul are stagiu de cotizare şi în alte sisteme obligatorii de pensii şi asigurări sociale, indemnizaţia de însoţitor va fi acordată de către sistemul în care asiguratul a realizat stagiul de cotizare cel mai mare.
Art. 47. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.
(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensia de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală se supune procedurii de contestare şi/sau soluţionare, conform art. 42.
Art. 48. – (1) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi ce afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b) au împlinit vârstele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă;
c) au vârstă mai mică, cu până la 5 ani, faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare conform prezentei legi.
(2) Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.
Art. 49. – (1) La împlinirea vârstei standard necesare obţinerii pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul pensiei cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 45 se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.
(4) Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
Art. 50. – (1) În cazul încadrării în alt grad de invaliditate a pensionarilor de invaliditate, pensia aferentă noului grad de invaliditate se calculează având în vedere procentele corespunzătoare noului grad de invaliditate aplicate la stagiul potenţial pentru perioadele nelucrate.
(2) În stagiul potenţial se include şi perioada în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
(3) Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se face conform prevederilor art. 28.
Art. 51. – (1) Pensia de invaliditate nu se cumulează cu realizarea de venituri din profesia de avocat.
(2) În cazul în care avocatul pensionar de invaliditate profesează şi realizează venituri din profesie, pensia de invaliditate se suspendă de drept.
SECŢIUNEA a 5 – a
Pensia de urmaş
Art. 52. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Art. 53. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acesteia, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta sa ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 54. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani şi nu dispune de altă sursă de venituri permanente sau nu are drept la pensie proprie.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 10 ani, dar nu mai puţin de 5 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
(3) Soţul supravieţuitor are dreptul la o pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(4) Acordarea pensiei de urmaş prevăzute la alin. (3) nu este condiţionată de data ivirii invalidităţii soţului supravieţuitor.
(5) Încadrarea într-un grad de invaliditate a soţului supravieţuitor în vederea obţinerii pensiei de urmaş se poate face, până la vârsta standard de pensionare, de către medicul expert al asigurărilor sociale.
Art. 55. – (1) Soţul supravieţuitor care nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 54 alin. (1) şi (2) beneficiază de un ajutor pe o perioadă de 6 luni, începând cu prima zi a lunii următoare decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională.
(2) Cuantumul ajutorului prevăzut la alin. (1) reprezintă 50% din pensia susţinătorului decedat, conform art. 57.
Art. 56. – (1) Soţul supravieţuitor care are în îngrijire unul sau mai mulţi copii ai susţinătorului, cu vârsta de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
(2) Pensia de urmaş prevăzută la alin. (1) se acordă în perioadele în care soţul supravieţuitor nu realizează venituri lunare sau veniturile realizate sunt sub 35% din venitul de referinţă pe profesie, plafon considerat de C.A.A. ca fiind insuficient pentru acoperirea nevoilor de creştere şi educare a copiilor.
Art. 57. – Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, în raport cu:
a) pensia pentru limită de vârstă în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Art. 58. – Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului, prevăzută la art. 57, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş – 50%;
b) pentru 2 urmaşi – 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi – 100%.
Art. 59. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
Art. 60. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 58.
Art. 61. – (1) Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul public de pensii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea, după soţul decedat, a pensiei de urmaş în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor poate beneficia, la cerere, de o indemnizaţie lunară de urmaş.
(2) Cuantumul indemnizaţiei lunare de urmaş, menţionată la alin. (1), se calculează ca diferenţă între cuantumul pensiei de urmaş la care ar avea dreptul urmaşul dacă nu ar avea pensie proprie şi cuantumul pensiei proprii.
(3) Cuantumul indemnizaţiei de urmaş, calculat conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât pensia de urmaş din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la care ar fi avut dreptul soţul supravieţuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
(4) Indemnizaţia lunară de urmaş nu se acordă în situaţia în care cuantumul pensiei proprii este mai mare decât pensia de urmaş la care ar avea dreptul soţul supravieţuitor dacă nu ar avea drept la pensie proprie.
(5) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu ziua de întâi a lunii următoare depunerii cererii, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
(6) Cuantumul indemnizaţiei de urmaş se actualizează prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A.
Art. 62. – Beneficiarii pensiei de urmaş prevăzuţi la art. 53 lit. c) şi soţul supravieţuitor beneficiar de pensie, în condiţiile art. 54 alin. (3), sunt expertizaţi şi supuşi revizuirii medicale, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Art. 63. – Pensia de urmaş sau indemnizaţia lunară de urmaş acordată soţului supravieţuitor se sistează în cazul în care acesta se recăsătoreşte.
SECŢIUNEA a 6 – a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 64. – (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor cu valoarea unui punct de pensie din luna ieşirii la pensie.
(2) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se determină prin împărţirea numărului total de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat pe durata stagiului de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 1.
(3) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
(4) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar individual, respectiv venitului brut aferent contribuţiei efectiv plătite în luna respectivă la venitul de referinţă pe profesie din luna respectivă, comunicat de C.A.A. şi prevăzut în anexa nr. 2.
(5) Pentru lunile pentru care C.A.A. nu a comunicat încă venitul de referinţă pe profesie se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul venit de referinţă lunar pe profesie comunicat de C.A.A.
(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 33 alin. (1), la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează ca bază de calcul 25% din venitul de referinţă pe profesia de avocat, din perioadele respective, publicat de C.A.A., conform anexei nr. 2.
(7) Punctajul asiguratului, stabilit conform alin. (2), nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A.
(8) Venitul brut aferent contribuţiei plătite se calculează ca fiind cuantumul contribuţiei legal plătite înmulţit cu raportul dintre 100 şi cota procentuală a contribuţiei obligatorii.
(9) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual şi a punctajului lunar se utilizează 5 zecimale.
(10) Cuantumul pensiei calculate conform prevederilor prezentei legi se întregeşte la leu în favoarea asiguratului.
Art. 65. – (1) Sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor recunoaşte stagiile de cotizare în alte sisteme obligatorii de asigurări sociale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi sau vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 27 lit. a), b), d) şi e).
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), cuantumul pensiei cuvenite din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se stabileşte numai pentru stagiul de cotizare realizat efectiv în acest sistem.
(3) Punctajul mediu anual al asiguraţilor care nu au stagiu complet de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor nu poate fi mai mare decât valoarea stabilită conform art. 64 alin. (7), raportat la stagiul de cotizare realizat în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(4) Stagiile de cotizare recunoscute ca perioade de contribuţie şi în alte sisteme de pensii şi asigurări sociale se au în vedere la stabilirea pensiei numai în unul dintre sisteme.
Art. 66. – Valoarea unui punct de pensie este stabilită prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., şi reprezintă cel puţin 50% din venitul de referinţă lunar pe profesie, prognozat anual de C.A.A.
Art. 67. – (1) C.A.A. va actualiza anual pensiile aflate în plată, în funcţie de coeficientul de creştere a inflaţiei, stabilit anual şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi de situaţia financiară a sistemului, cu scopul menţinerii unei rate de finanţare de cel puţin 100%.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face prin hotărâre a Consiliului de administraţie al C.A.A., în urma actualizării punctului de pensie conform art. 66.
(3) Cuantumul pensiilor actualizate conform alin. (2) este egal cu punctajul aferent pensiei, înmulţit cu valoarea indexată a punctului de pensie.
(4) Creşterea valorii punctului de pensie se va realiza doar în limita existenţei volumului de active suplimentare necesare rezervei tehnice.
(5) În scopul majorării valorii punctului de pensie, C.A.A. poate decide, cu caracter temporar, depăşirea limitei prevăzute la alin. (4), în condiţiile în care rezultatele analizelor actuariale confirmă recuperarea deficitului creat.
Art. 68. – (1) Asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, continuă activitatea în profesia de avocat contribuie, în mod obligatoriu, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, la fondurile sistemului.
(2) La retragerea definitivă din profesie, asiguraţii care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la alin. (1) şi stagiul complet de cotizare beneficiază de majorarea punctajului realizat cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar adăugat stagiului de cotizare în condiţiile alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor art. 64 alin. (7).
(3) Pensionarii pentru limită de vârstă şi cu vechime în avocatură înainte de pensionare, care au continuat activitatea după data pensionării din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor şi care solicită pensie pentru retragere definitivă din profesie, beneficiază de majorarea punctajului prevăzut la alin. (2) pentru punctajul aferent stagiului de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă din sistemul propriu de pensii şi asigurări sociale al avocaţilor.
Art. 69. – Pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, calculat conform art. 45, punctajul anual al asiguratului este:
a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate.
Art. 70. – (1) Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a mandatarului desemnat de aceasta cu procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
(2) Procura specială se emite potrivit reglementărilor legale în materie, fiind valabilă cel mult 18 luni. Dacă procura nu este emisă în limba română, aceasta trebuie să fie tradusă şi legalizată.
(3) Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune la filiala sau sucursala C.A.A. din care asiguratul face parte, conform procedurii stabilite prin Statutul C.A.A.
(4) Filiala sau sucursala C.A.A. este obligată să întocmească dosarul de pensionare, aceasta purtând întreaga răspundere pentru exactitatea datelor înscrise.
(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (3), poate fi retrasă de persoana care a depus-o, până la data emiterii deciziei de pensionare.
Art. 71. – (1) Drepturile la pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată şi pensia de retragere definitivă din profesie se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege şi Statutul C.A.A., dacă cererea, împreună cu actele doveditoare, a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
(2) În cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi a căror cerere a fost depusă peste termenul prevăzut la alin. (1), drepturile de pensie se acordă şi se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu toate actele necesare.
Art. 72. – Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate.
Art. 73. – (1) Drepturile pentru pensia de invaliditate se stabilesc:
a) de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate;
b) de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate;
c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).
(2) Punerea în plată a pensiei de invaliditate se face după emiterea deciziei de suspendare din barou, emisă de consiliul baroului.
Art. 74. – (1) Drepturile pentru pensia de urmaş, în cazul persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, la data decesului susţinătorului asigurat, se acordă la cerere:
a) începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susţinătorul decedat era pensionar, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului;
b) de la data decesului susţinătorului, în cazul în care susţinătorul decedat nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;
c) de la data depunerii cererii, în situaţiile în care s-au depăşit termenele prevăzute la lit. a) şi b).
(2) În cazul în care urmaşul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, ulterior datei decesului susţinătorului asigurat, drepturile pentru pensia de urmaş se acordă de la data îndeplinirii condiţiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor.
(3) În cazul în care s-a depăşit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile pentru pensia de urmaş se acordă de la data depunerii cererii.
Art. 75. – (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. va soluţiona cererea de pensionare în termen de 30 de zile de la data primirii dosarului.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte corespunzător, în cazul în care dosarul primit nu este complet şi este nevoie de acte suplimentare.
Art. 76. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de C.A.A. în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului complet la C.A.A.
(2) Decizia C.A.A. va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
(3) Decizia de pensionare se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
(4) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensionare poate fi anulată la cererea titularului.
Art. 77. – (1) Decizia emisă în condiţiile art. 76 alin. (1) poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa competentă.
(2) Decizia emisă în condiţiile art. 76 alin. (1), necontestată în termen, este definitivă.
Art. 78. – (1) Plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
(3) Modalităţile de plată a pensiilor se stabilesc prin Statutul C.A.A.
Art. 79. – Plata pensiei încetează cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) urmaşul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor comisă asupra susţinătorului;
d) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 53 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 54 alin. (3) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
e) copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 53 lit. c);
f) alte situaţii prevăzute de Statutul C.A.A.
Art. 80. – (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:
a) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică;
b) copilul urmaş nu mai îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea pensiei de urmaş;
c) pensionarul de invaliditate obţine venituri din profesie;
d) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare dintr-o activitate profesională;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, sa recăsătorit;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem sau dintr-un alt sistem de pensii şi asigurări sociale obligatorii;
g) alte situaţii prevăzute de Statutul C.A.A.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş în condiţiile prevăzute la art. 53 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 81. – Reluarea plăţii pensiilor suspendate se face la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării plăţii pensiei, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 19 alin. (1), dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a).
Art. 82. – Pensionarii sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt obligaţi să comunice C.A.A. orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care le-a fost stabilită sau li se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 83. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului de 6 luni de la data decesului.
Art. 84. – (1) În situaţia în care se constată erori în stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie, la cerere sau din oficiu, C.A.A. va efectua modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
CAPITOLUL V
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 85. – (1) Asiguraţii sistemului au dreptul, în afară de pensie, la următoarele prestaţii de asigurări sociale:
a) indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite, accidente de muncă sau accidente în afara muncii;
b) indemnizaţie de maternitate;
c) ajutor pentru creşterea copilului;
d) ajutor de deces.
(2) Beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1) asiguraţii care au un stagiu de cotizare de cel puţin 12 luni anterior producerii riscului, dacă nu realizează venituri din profesie şi au achitate la zi obligaţiile de plată către fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
SECŢIUNEA 1 Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
SECŢIUNEA a 2 – a Indemnizaţia de maternitate
SECŢIUNEA a 3 – a Ajutorul pentru creşterea copilului
SECŢIUNEA a 4 – a Ajutorul de deces
SECŢIUNEA 1
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
Art. 86. – (1) În sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, asiguratul aflat în incapacitate de muncă şi care nu realizează venituri din profesie beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În cazul avocatului asociat într-o societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, prin venit din profesie se înţelege venitul care i se avansează legal, conform contractului de societate şi statutului acesteia, în cursul unui exerciţiu financiar.
Art. 87. – (1) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire.
(2) Începând cu a 91 – a zi, perioada de acordare a indemnizaţiei de incapacitate temporară se poate prelungi până la 180 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
(3) Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază astfel:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, conform reglementărilor din sistemul public de pensii;
b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi jumătate de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
c) un an şi jumătate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Art. 88. – (1) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor din a 16 – a zi de la data ivirii stării de incapacitate, cu excepţia internărilor în spital, a bolilor gravidelor şi a urgenţelor medicale, care se suportă de la data ivirii stării de incapacitate.
(2) În perioada vacanţelor judecătoreşti, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de la data ivirii stării de incapacitate, în caz de internare în spital pentru afecţiuni sau accidente grave, definite ca atare în normele medicale, pentru afecţiunile în legătură cu starea de graviditate, precum şi pentru perioada de incapacitate determinată de tratamentul ambulatoriu acordat ca o consecinţă a internării pentru afecţiunile respective.
Art. 89. – Prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. se stabileşte modul de calcul al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în funcţie de contribuţia asiguratului la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor în ultimele 12 luni şi de situaţia financiară a sistemului.
Art. 90. – Dovada incapacităţii temporare de muncă se face prin certificat medical eliberat potrivit reglementărilor în vigoare.
SECŢIUNEA a 2 – a
Indemnizaţia de maternitate
Art. 91. – (1) Indemnizaţia de maternitate se acordă pe perioada concediului de sarcină şi a concediului de lăuzie, astfel cum acestea sunt definite de legislaţia privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate din sistemul public.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, asiguratelor care nu realizează venituri din profesie.
(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.
Art. 92. – (1) Indemnizaţia de maternitate se poate acorda integral sau fracţionat, în funcţie de numărul de zile calendaristice efectuate cu titlu de concediu legal de maternitate, în urma recomandării medicului şi a opţiunii persoanei beneficiare, din totalul perioadei prevăzute la art. 91 alin. (1).
(2) În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada acordării indemnizaţiei de maternitate, aceasta se acordă pentru întreaga perioadă prevăzută la art. 91 alin. (1).
Art. 93. – Indemnizaţia de maternitate se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale, în funcţie de contribuţia asiguratei la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
SECŢIUNEA a 3 – a
Ajutorul pentru creşterea copilului
Art. 94. – (1) Avocaţii au dreptul la un ajutor lunar pentru creşterea copilului, în cuantum fix, pentru o perioadă similară prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani a copilului cu handicap.
(3) Perioada în care asiguratul primeşte ajutor pentru creşterea copilului constituie stagiu de cotizare în cadrul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(4) Cuantumul ajutorului lunar pentru creşterea copilului se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R. luată în trimestrul al IV – lea al fiecărui an, pentru anul următor, în baza propunerii C.A.A.
(5) În situaţia unei sarcini gemelare, de tripleţi sau multipleţi se acordă câte un ajutor pentru creşterea copilului pentru fiecare copil născut dintr-o astfel de sarcină.
Art. 95. – (1) Acordarea ajutorului pentru creşterea copilului se sistează de drept, începând cu prima zi a lunii în care asiguratul îndreptăţit la primirea acestuia prestează activităţi specifice profesiei de avocat, chiar dacă nu a expirat perioada de suspendare voluntară din exerciţiul profesiei, pentru care s-a optat în vederea primirii ajutorului. Prestarea acestor activităţi poate fi dovedită prin orice mijloace de probă admise de lege, la sesizarea făcută de orice persoană interesată.
(2) Sistarea ajutorului în condiţiile prevăzute la alin. (1) se decide după ascultarea beneficiarului. Imposibilitatea ascultării beneficiarului, din orice motive, nu împiedică luarea deciziei de sistare a ajutorului.
SECŢIUNEA a 4 – a
Ajutorul de deces
Art. 96. – În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces soţul supravieţuitor, unul din descendenţii de grad I ai defunctului sau persoana care suportă cheltuielile ocazionate de deces.
Art. 97. – (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreţinerea sa, care nu era asigurat sau pensionar la data decesului.
(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:
a) soţul;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) părinţii oricăruia dintre soţi.
(3) În cazul în care ajutorul de deces, încasat conform altor dispoziţii legale, este mai mic decât cel care se acordă în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, se acordă diferenţa dintre cele două cuantumuri.
Art. 98. – (1) Ajutorul de deces se suportă din fondul pentru alte drepturi de asigurări sociale al sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor şi se acordă, la cerere, pe baza certificatului de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.
(3) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R., la propunerea C.A.A., prin raportare la dispoziţiile normative din sistemul public ce reglementează aceeaşi materie.
Art. 99. – Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură specială de către acesta.
Art. 100. – Indemnizaţiile şi ajutoarele de asigurări sociale prevăzute la art. 85 alin. (1) pot fi solicitate, pe bază de acte justificative, în termen de 6 luni, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite.
Art. 101. – (1) Plata prestaţiilor de asigurări sociale încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea drepturilor respective.
(2) Reluarea în plată a prestaţiilor de asigurări sociale suspendate se face, la cerere, începând cu ziua în care a încetat cauza suspendării.
Art. 102. – (1) Pentru a i se acorda indemnizaţia cuvenită, avocatul aflat în incapacitate temporară de muncă trebuie să anunţe filiala sau baroul, după caz, în termen de 48 de ore de la ivirea stării de incapacitate, iar certificatul medical, vizat de medicul de familie, să fie depus în cel mult 5 zile de la data încetării stării de incapacitate, prevăzută în certificat.
(2) Nerespectarea acestor termene, fără justificare, atrage nevalabilitatea lor la plată.
Art. 103. – (1) În cazurile în care se justifică o verificare suplimentară, filialele sau sucursalele pot solicita opinia unui medic agreat, a unui expert sau a comisiei de expertiză a capacităţii de muncă, prevăzută în legislaţia din sistemul public, cu privire la diagnostic, modalitatea de eliberare a certificatului medical, identificarea medicului sau a unităţii sanitare emitente.
(2) Documentul medical pentru atestarea incapacităţii temporare de muncă pentru o perioadă mai mare de 180 de zile este valabil la plată numai dacă este eliberat de comisia de expertiză medicală a capacităţii de muncă din sistemul public de pensii cu care filialele sau sucursalele C.A.A. au încheiat convenţii de colaborare.
(3) Prevederile – cadru ale convenţiilor de colaborare prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin protocolul prevăzut la art. 43.
Art. 104. – (1) În perioada în care avocatul beneficiază de celelalte drepturi de asigurări sociale, altele decât pensia, va plăti o cotă procentuală din aceste indemnizaţii sau ajutoare cu titlu de contribuţie la fondul de asigurări sociale al sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
(2) Cota prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin decizie a Consiliului de administraţie al C.A.A.
(3) Suma reprezentând cota prevăzută la alin. (1) se reţine odată cu plata prestaţiei de asigurări sociale.
Art. 105. – (1) Baza de calcul al indemnizaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a) şi b) este egală cu media aritmetică a veniturilor brute aferente contribuţiilor lunare efectiv plătite la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat, respectiv suma veniturilor brute aferente contribuţiilor lunare efectiv plătite în ultimele 12 luni, împărţită la 12.
(2) Venitul brut aferent contribuţiei plătite este cel definit la art. 64 alin. (8).
CAPITOLUL VI
Casa de Asigurări a Avocaţilor din România
SECŢIUNEA 1 Organizarea Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
SECŢIUNEA a 2 – a Atribuţii ale Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
SECŢIUNEA a 3 – a Comisia de cenzori a Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
SECŢIUNEA a 4 – a Atribuţiile filialelor şi sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
SECŢIUNEA 1
Organizarea Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
Art. 106. – (1) C.A.A. din România este o persoană juridică de interes public, autonomă, învestită cu personalitate juridică, având patrimoniu şi buget proprii. C.A.A. funcţionează în cadrul U.N.B.R.
(2) Organizarea şi funcţionarea C.A.A. se stabilesc în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de propriul statut.
Art. 107. – (1) În scopul descentralizării şi al eficientizării activităţii, C.A.A. poate înfiinţa filiale sau sucursale pe lângă barouri.
(2) Filialele C.A.A. sunt entităţi de interes public, cu personalitate juridică, buget şi patrimoniu proprii.
(3) Sucursalele sunt dezmembrăminte ale C.A.A., fără personalitate juridică, şi care se organizează şi funcţionează în condiţiile prezentei legi şi ale Statutului C.A.A.
(4) Organizarea şi funcţionarea filialelor şi sucursalelor C.A.A. se stabilesc în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul C.A.A.
Art. 108. – (1) Organele executive de conducere ale C.A.A. sunt:
a) Consiliul de administraţie;
b) preşedintele Consiliului de administraţie.
(2) Consiliul de administraţie al C.A.A. este format din 7 membri, dintre care 5 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, cu o vechime de cel puţin 15 ani în profesie, aleşi de Consiliul U.N.B.R. din filiale diferite, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.
Art. 109. – (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.
(2) Consiliul de administraţie al C.A.A. este legal întrunit în prezenţa a cel puţin 5 membri şi ia decizii cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
(3) La şedinţele Consiliului de administraţie al C.A.A. pot participa specialişti, în calitate de invitaţi, cu rol consultativ.
(4) În activitatea sa, Consiliul de administraţie al C.A.A. emite hotărâri şi decizii.
(5) Hotărârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A., de interes general pentru sistem, se comunică filialelor/sucursalelor C.A.A. şi barourilor şi se publică pe pagina de internet a C.A.A. în termen de 10 zile de la adoptare. Acestea intră în vigoare în termen de 5 zile de la publicare sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor.
(6) Barourile şi filialele/sucursalele C.A.A. vor asigura publicitatea hotărârilor şi deciziilor Consiliului de administraţie al C.A.A. inclusiv pe propriile pagini de internet.
Art. 110. – (1) Sediul C.A.A. este în municipiul Bucureşti.
(2) C.A.A. îşi elaborează statutul propriu, care se aprobă prin hotărâre a Congresului Avocaţilor din România.
(3) Statutul C.A.A. cuprinde, printre altele, atribuţiile Consiliului de administraţie al C.A.A., ale preşedintelui C.A.A., organizarea şi funcţionarea C.A.A., a filialelor şi sucursalelor C.A.A., precum şi a Comisiei de cenzori a C.A.A.
SECŢIUNEA a 2 – a
Atribuţii ale Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
Art. 111. – (1) În aplicarea prevederilor prezentei legi, Consiliul de administraţie al C.A.A. îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură în cadrul sistemului unic, propriu, de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale aplicarea prevederilor prezentei legi, ale Statutului C.A.A., ale hotărârilor Congresului avocaţilor şi Consiliului U.N.B.R., atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor şi sucursalelor;
b) înfiinţează filiale şi sucursale cu avizul prealabil al Consiliului U.N.B.R.
(2) Celelalte atribuţii ale Consiliului de administraţie al C.A.A. se stabilesc prin Statutul C.A.A.
Art. 112. – (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. poartă răspunderea directă privind modul de administrare şi gestionare a fondului de rezervă prelevat lunar de la filiale, a fondului pentru funcţionarea la nivel central a C.A.A., precum şi a patrimoniului C.A.A.
(2) Patrimoniul C.A.A. poate fi folosit în activităţi economice, producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.
SECŢIUNEA a 3 – a
Comisia de cenzori a Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
Art. 113. – (1) În cadrul C.A.A. se constituie şi funcţionează Comisia de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este formată din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar, aleşi de Congresul avocaţilor pentru o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 10 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.
(3) Comisia de cenzori alege din rândul membrilor săi preşedintele şi vicepreşedintele.
(4) Comisia de cenzori adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor săi.
(5) Atribuţiile Comisiei de cenzori se stabilesc prin Statutul C.A.A.
SECŢIUNEA a 4 – a
Atribuţiile filialelor şi sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România
Art. 114. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, filialele şi sucursalele C.A.A. îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) colectează şi virează contribuţiile la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
b) urmăresc încasarea veniturilor bugetului;
c) organizează şi controlează activitatea privind executarea creanţelor bugetare, potrivit dispoziţiilor legale;
d) iau măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea patrimoniului, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;
e) iau măsuri, în condiţiile legii, pentru protecţia fondurilor sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
f) asigură evidenţa tuturor contribuabililor filialei/sucursalei la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
g) asigură evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale pe baza codului numeric personal;
h) certifică stagiul de cotizare şi punctajul pentru fiecare asigurat al filialei/sucursalei;
i) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului propriu;
j) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte, ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
k) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege şi în Statutul C.A.A.
CAPITOLUL VII
Răspunderea juridică
Art. 115. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală, după caz.
Art. 116. – Completarea şi eliberarea cu ştiinţă de documente ce conţin date nereale ce au ca efect denaturarea evidenţelor privind asiguraţii, stagiul de cotizare sau contribuţia de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli nejustificate din bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte potrivit prevederilor Codului penal.
Art. 117. – Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) nerespectarea cotelor de contribuţie la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, stabilite în conformitate cu prevederile art. 11;
b) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (2) privind baza de calcul al contribuţiilor la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
c) nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2) şi (3) privind neplata şi calculul majorărilor de întârziere la plata contribuţiei la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
d) nerespectarea prevederilor art. 82 privind obligaţia comunicării modificărilor intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei;
e) nerespectarea hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., de Consiliul de administraţie al C.A.A. şi de organele de conducere ale filialei.
Art. 118. – Constituie abateri disciplinare grave următoarele fapte:
a) încălcarea repetată a obligaţiilor de plată faţă de fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor;
b) neplata totală sau parţială a contribuţiei lunare obligatorii faţă de fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, în cuantumul şi la termenele prevăzute de prezenta lege, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
c) refuzul nejustificat al asiguraţilor de a pune la dispoziţia organelor de control ale C.A.A., al filialelor şi sucursalelor documentele justificative şi actele de evidenţă necesare în vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor asiguraţilor, precum şi în vederea recuperării creanţelor prin executare silită.
Art. 119. – Sancţionarea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 117 şi 118 se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL VIII
Jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor
Art. 120. – (1) Împotriva hotărârilor adoptate de Consiliul de administraţie al C.A.A. în temeiul art. 111 alin. (1) se poate face contestaţie la Consiliul U.N.B.R.
(2) Contestaţia poate fi formulată de către consiliul de administraţie al filialei sau de consiliul baroului în termen de 15 zile de la luarea la cunoştinţă.
Art. 121. – (1) Deciziile de pensii emise de C.A.A. pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă de la domiciliul sau sediul reclamantului.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul.
Art. 122. – Jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 123. – (1) Tribunalele soluţionează, în primă instanţă, litigiile privind pensiile şi drepturile de asigurări sociale ale avocaţilor.
(2) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face apel la curtea de apel competentă.
Art. 124. – Prevederile prezentei legi referitoare la jurisdicţia sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 125. – Cererile adresate organelor C.A.A. sau instanţelor, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale sunt scutite de taxa de timbru.
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 126. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de asigurări sociale pentru avocaţi şi pensiile suplimentare, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul prezentei legi.
(2) Pentru avocaţii pensionari care au încetat activitatea anterior datei de 28 mai 2001, pensia pentru limită de vârstă devine pensie de retragere definitivă din profesie, indiferent de sistemul de asigurări sociale din care s-au pensionat.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică doar pentru pensiile stabilite pe baza stagiului de cotizare realizat în sistemul de asigurări sociale al avocaţilor.
Art. 127. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor soluţiona conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi altor drepturi de asigurări sociale.
Art. 128. – Avocaţii care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5% beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) 10% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 1 ianuarie 1978;
b) 8% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986;
c) 12% pentru perioada 1 iulie 1986 – 1 noiembrie 1990;
d) 20% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 1 februarie 1999;
e) 35% pentru perioada după 1 februarie 1999, dacă au contribuit cu 5%;
f) 20% pentru perioada după 1 februarie 1999, dacă au contribuit cu 3%.
Art. 129. – (1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care nu există evidenţe din care să rezulte venitul brut aferent cotei plătite, la calculul pensiei se va utiliza media punctajelor lunare ale avocatului, calculată pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care există aceste date.
(2) În sensul alin. (1), media punctajelor lunare se calculează prin însumarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care există date şi împărţirea sumei rezultate la numărul de luni anterioare datei de 1 octombrie 1990 pentru care aceste date există.
(3) Dovada lipsei evidenţelor pentru perioadele prevăzute la alin. (1) se face printr-un proces – verbal, întocmit de consiliul baroului şi semnat de decanul baroului, precum şi printr-o declaraţie pe propria răspundere a avocatului din care să rezulte că în perioada respectivă a exercitat profesia de avocat şi a achitat obligaţiile la fondurile sistemului.
(4) Pentru alte perioade decât cele menţionate la alin. (1) pentru care nu există evidenţe din care să rezulte venitul brut aferent cotei plătite, la calculul punctajului se va utiliza venitul de referinţă pe profesie, conform anexei nr. 2.
Art. 130. – (1) Contribuţiile achitate la sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor de asiguraţii care cumulează veniturile din avocatură cu pensiile din alte sisteme de asigurări sociale obligatorii stabilite anterior datei de 28 mai 2001 vor fi avute în vedere numai la stabilirea pensiei de retragere definitivă sau a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) Avocaţii aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) pot beneficia, la cerere, numai de pensia de retragere definitivă din profesie, în condiţiile art. 35.
Art. 131. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit, prin intermediul C.A.A. şi al filialelor C.A.A., se recuperează de la beneficiari în baza deciziei C.A.A., care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând contribuţii sau prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
(5) Angajamentul de plată semnat de asigurat în vederea realizării obligaţiilor de plată a contribuţiilor şi majorărilor de întârziere constituie titlu executoriu.
(6) Decizia de impunere care se emite în urma operaţiunii de control constituie titlu executoriu.
(7) Aplicarea prevederilor alin. (1) – (6) se reglementează prin Statutul C.A.A.
Art. 132. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 133. – Debitele provenite din prestaţii de asigurări sociale se recuperează prin executorii proprii ai C.A.A. şi se fac venit la bugetul sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.
Art. 134. – Raporturile dintre C.A.A. şi alte sisteme de asigurări sociale cu privire la pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se vor reglementa prin convenţii sau protocoale, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 135. – Organele de conducere ale C.A.A. şi ale filialelor C.A.A., legal alese în funcţie, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor exercita mandatele în continuare pe durata pentru care au fost alese.
Art. 136. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 137. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1) vor fi elaborate şi aprobate Statutul C.A.A. şi Regulamentul C.A.A.
Art. 138. – În aplicarea prezentei legi, C.A.A. poate elabora norme de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.
Art. 139. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 452/2001;
b) capitolul VII – Casa de Asigurări a Avocaţilor, cuprinzând articolele 91 – 95, din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU – ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN – CONSTANTIN – ANTON POPESCU – TĂRICEANU
Bucureşti, 28 aprilie 2016.
Nr. 72.