Un proverb latin spune așa: “verba volant scripta manent” (vorbele zboară, scrisul rămâne). Ne place sau nu, trăim în perioada în care actele sunt la putere, oamenii au ajuns să nu se mai încreadă în vorba celui de lângă ei până când nu văd totul scris negru pe alb.

Notarii sunt cei la care apelează oamenii pentru a perfecta în scris înțelegerile verbale, pentru că „ce-i în mână, nu-i minciună!” Ca orice profesie, și  aceasta este guvernată de anumite reguli pe care notarii trebuie să le respecte pentru a nu fi excluși din profesie.

Noile reguli cu privire la principiile care trebuie să le guverneze activitatea, relațiile cu clienții sau cu ceilalți notari, modalitățile în care își pot face publicitate, fac obiectul Codului deontologic al notarilor publici din România care a fost elaborat prin Hotărârea 9/2015 a Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial 930 din 16 decembrie 2015, dată la care prevederile sale au intrat în vigoare.

Ce principii guvernează activitatea notarilor?

Activitatea notarului are la bază principiul „alterum non laedere” (nu leza pe altul), astfel încât aceștia au obligația de a proteja interesele cetățenilor, urmărind respectarea legii. În plus, aceștia au obligația de a refuza perfectarea actelor și procedurilor care cuprind clauze contrare legii sau bunelor moravuri.

Știrile juridice arată că activitatea notarială trebuie să se bazeze pe echidistanță, imparțialitate și independență profesională. În acest sens, notarul are obligația de a sfătui în mod corect, dezinteresat și nepărtinitor pe beneficiarii serviciului notarial. Dacă apare un conflict de interese sau secretul profesional riscă să fie încălcat, notarul public se va abține să colaboreze cu un beneficiar.

Notarul public nu poate exercita activități incompatibile cu funcția sa, având obligația de a evita orice interferențe între profesie și afaceri. Astfel, el are obligația de a se abține să perfecteze acte și să îndeplinească proceduri notariale care l-ar putea favoriza direct sau indirect, pe sine sau pe rudele sau afinii săi până la gradul IV inclusiv, în detrimentul celorlalte părți.

Știrile juridice arată că notarul are obligația de a colabora cu instituțiile statului și nu poate urmări drept unic scop al activității sale profesionale obținerea de foloase materiale.

Scopul activității notariale este acela de a evita litigiile între oameni, sens în care va acorda clienților cele mai bune sfaturi și va redacta actele clar pentru a evita neînțelegeri ulterioare.

În activitatea sa notarul public are obligația de a percepe și vira către stat taxele și tarifele pe care le colectează în numele statului. Rețineți că activitatea notarială nu constituie și nu poate fi asimilată unui act de comerț.

Având în vedere specificul activității, notarul este obligat să se pregătească profesional, să fie la curent cu legislația aplicabilă actelor, cu opiniile și deciziile organelor profesionale, cu jurisprudența în domeniu. În plus, notarul are obligația de a asigura perfecționarea continuă a angajaților biroului notarial care poate fi individual sau societate profesională notarială.

Prin specificul activității interacționează cu o serie de persoane, ia la cunoștință de problemele acestora, astfel încât are obligația de a păstra confidențialitatea și secretul profesional. În acest sens, notarul nu poate fi obligat să comunice date confidențiale sau secrete profesionale, acte sau registre notariale sau copii ale acestora decât persoanelor autorizate în acest sens. Rețineți că notarul are obligația de a face tot ce este necesar pentru ca acest principiu să fie respectat și de angajații și colaboratorii biroului notarial.

În activitatea sa, notarul trebuie să respecte principiul nediscriminării, astfel încât nu va ține cont de rasă, naționalitatea, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie și apartenență politică, avere etc, toate persoanele fiind egale.

Concurența neloială în materie notarială

Având în vedere numărul mare de birouri notariale se impunea să fie enumerate cazurile de concurență neloială în exercitarea activității notariale, concurență care nu este permisă. Astfel, codul deontologic consideră a fi concurență neloială orice acțiune, atitudine sau altă formă de manifestare a notarului, personalului angajat, colaboratorilor sau interpușilor acestora, făcută cu încălcarea sau distorsionarea sensului legii în scopul de a menține sau atrage clientelă sau de a crește veniturile notariale, în detrimentul altor notari.

Va fi considerată concurență neloială perceperea unor onorarii sub nivelul minim stabilit, acordarea de reduceri/scutiri de onorarii, nepermise de lege, atragerea/fidelizarea clientelei biroului cu mijloace materiale, oferite sub orice formă sau racolarea personalului instruit și format la alt birou notarial.

Știrile juridice arată că va fi considerată concurență neloială acordarea oricăror facilități/eșalonări la plata onorariului sau a taxelor pe care notarul trebuie să le perceapă, anunțarea publică a tarifelor notariale și a modului de calcul în altă formă decât cea publicată în Monitorul Oficial.

Vor fi acuzați de concurență neloială notarii care nu indică în încheierea actelor sau procedurilor instrumentate cuantumul onorariului și a taxelor aferente îndeplinirii serviciului notarial, neemiterea sau emiterea neregulată a chitanțelor/bonurilor fiscale/facturilor pentru serviciile efectuate.

Dacă un notar participă la evenimente audio, video cu scopul de a-și face publicitate în scopul atragerii de clientelă sau dacă însărcinează un profesionist, chiar și cu titlu gratuit să îi procure clienți sau să îi facă reclamă, faptele sale vor fi încadrate la concurență neloială.

Ce tip de publicitate este permisă notarilor?

Se știe că reclama este sufletul comerțului, dar sunt anumite profesii în care nu îți poți face reclamă oricum, oricând și în orice circumstanțe. Astfel, notarii nu își pot face publicitate individuală, iar notarul care beneficiază, direct sau indirect, de efectele publicității individuale, indiferent de promotorul acestora, este direct răspunzător.

Știrile juridice au inclus în categoria publicității individuale actele sau faptele notarului, ale personalului angajat sau ale colaboratorilor, indiferent de modalitatea de realizare sau de durata acestora care nu sunt permise de lege, cu scopul de  atrage și de a menține clientela.

Excepțiile de la regulile de mai sus sunt: precizarea verbală a titlurilor universitare sau didactice deținute, deținerea unei pagini profesionale de internet și/sau în cadrul rețelelor de socializare, participarea ca raportor sau formator la seminare, colocvii, publicarea de studii sau lucrări științifice sau participarea cu informarea și acordul prealabil al organelor de conducere ale Uniunii și Camerei la emisiuni tv/radio sau în mediul web, la evenimente și dezbateri pe teme juridice atunci când interesul public o cere, în scopul de a furniza informații juridice în beneficiul cetățeanului.

Puterea actului notarial

Apelând la serviciile unui notar automat veți ajunge la momentul la care va trebui să semnați un act în fața lui, act ale cărui consecințe trebuie să vi le asumați. Așadar gândiți-vă la puterea unui act scris în zilele noastre și la consecințele lui.

Aceste lucruri mă duc cu gândul la romanul „Ispita” de Zvezdomir Marinov al cărui motto suna așa: „Cel mai bine e să taci/Dacă totuși vorbești, să nu scrii…/ Dacă scrii, să nu semnezi…/ Iar dacă semnezi, să nu te miri…”