Pare că șirul problemelor pe care Codul de procedură penală le face practicienilor, nu mai are sfârșit. Fie că au fost excepții de neconstituționalitate, fie că au fost sesizări ale ÎCCJ pentru a dezlega anumite probleme de drept, Codul de procedură penală pare cel mai buclucaș cod dintre toate. De la intrarea în vigoare și până în prezent a înregistrat un număr record de inadvertențe care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi ținut cont de părerea practicienilor.
Iată că a venit rândul prevederilor referitoare la redeschiderea urmăririi penale să fie supuse atenției ÎCCJ. Aceasta a fost sesizată și urma să clarifice dacă este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară redeschiderea urmăririi penale ca urmare a infirmării soluției în cazul admiterii plângerii formulate de orice persoană vătămată sau reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale are loc doar în cazul infirmării dispuse din oficiu.
Ce prevede Codul de procedură penală în cazul acestor proceduri?
În prezent, se va dispune redeschiderea urmăririi penale dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, va infirma ordonanța și va dispuse redeschiderea. Dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că au dispărut împrejurările pe care se întemeia clasarea, procurorul va revoca ordonanța și va dispune redeschiderea.
Știrile juridice arată că se va revoca ordonanța și se va dispune redeschiderea atunci când suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit, cu rea-credință, obligațiile stabilite la momentul renunțării la urmărirea penală. De asemenea, dacă s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară va admite plângerea împotriva soluției și va trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Caz practic
În octombrie 2014 M.L.C. a formulat o plângere penală prin care a solicitat efectuarea de cercetări față de M.C., avocat, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. M.L.C. a arătat că M.C. a întocmit, fără știința sa, o împuternicire avocațială pe care a folosit-o într-un dosar în care lui M.L.C. i s-a respins o acțiune.
Prin ordonanța din aprilie 2015 s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Împotriva acestei ordonanțe, M.L.C. a formulat plângere și a susținut că nu s-au administrat corespunzător probele și ordonanța din aprilie 2015 nu cuprinde date concrete care să fi condus la soluția clasării. În susținerea plângerii sale, petentul a solicitat efectuarea unei expertize grafoscopice pentru a se dovedi că nu a semnat el împuternicirea avocațială.
În iunie 2015 prin ordonanța procurorului general se admite plângerea lui M.L.C. și se infirmă ordonanța de clasare din aprilie 2015 și se dispune redeschiderea și reluarea urmăririi penale. În cadrul procesului de pe rolul curții de apel M.L.C. a solicitat instanței să confime ordonanța din iunie 2015. În cadrul procesului curtea de apel, suspendă judecata și sesizează ÎCCJ pentru a clarifica dacă redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
Ce a decis ÎCCJ?
ÎCCJ s-a pronunțat prin Decizia 27/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 919 din 11 decembrie 2015. În cazul practic care a fost supus atenției ÎCCJ este incidentă ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția la plângerea persoanei interesate, constată că nu a existat împrejurarea care a determinat clasarea cazului. Știrile juridice arată că prevederile Codului de procedură penală prevăd că redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
ÎCCJ constată că în Codul de procedură penală infirmarea ordonanței prin care s-a adoptat soluția de netrimitere în judecată este reglementată atât în cazul reluării în caz de redeschidere a urmăririi penale și în cazul infirmării dispuse din oficiu.
Noutățile legislative arată că, dacă aceste două reglementări, ar fi considerate două proceduri diferite care nu au nicio legătură între ele, atunci confirmarea de către judecătorul de cameră preliminară este aplicabilă doar în cazul infirmării din oficiu a soluției, nu și în procedura plângerii împotriva soluțiilor de către persoanele interesate.
Este cert faptul că soluțiile adoptate de procuror sunt supuse controlului de legalitate de către procurorul ierarhic superior. De asemenea, soluțiile adoptate de procuror sunt supuse controlului privind legalitatea dacă împotriva lor s-a formulat plângere de către orice persoană ale cărei interese au fost lezate de acea soluție.
Practica a arătat că, dacă plângerea este întemeiată, procurorul ierarhic superior va admite plângerea și va dispune infirmarea soluției. ÎCCJ a constatat că nu există vreo dispoziție legală privind infirmarea ordonanței de clasare.
În vechea reglementare, reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere era de competența exclusivă a procurorului. În prezent, această competență exclusivă nu se mai regăsește în actuala legislație, pentru că ea este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.
În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, atât în urma infirmării soluției de către procurorul ierarhic superior în procedura plângerii împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, cât și a infirmării dispuse din oficiu.
Actul de justiție trebuie să fie echitabil
Prin decizia luată, ÎCCJ confimă că este esențial să se asigure caracterul echitabil al redeschiderii urmăririi penale. Pentru a evita abuzurile și pentru a se asigura un echilibru în actul de justiție, de câte ori procurorul decide că urmărirea penală trebuie redeschisă, mai întâi trebuie luată confirmarea de la judecător și abia apoi poate să înceapă cercetările.