Din an în Paşte, ne aducem aminte că printre noi mai trăiesc şi câţiva români care-au văzut din apropiere chipul terifiant al războiului. Războiul e lucrul acela pentru care ostaşii profesionişti se pregătesc în fiecare zi de pace şi acel lucru care junilor fascinaţi de jocurile video cu împuşcături li se pare o frumoasă aventură, în care eroii pozitivi sunt mereu “greu de ucis”.
Vrei să ştii ce-i războiul? Uită de producţiile hollywoodiene, oricât de bine regizate şi bugetate. Nu căuta realitatea războiului nici în cărţi, chiar de scriitura lor e impresionantă. Te vei ocupa de ficţiuni mai târziu.
Acum, caută unul dintre puţinii veterani ce mai sunt printre noi. Întreabă-l: “cum era pe front?” Ascultându-i cuvintele, te vei lovi de o realitate aparte de tot ce-ai trăit până acum. Definiţia războiului? Iadul pe pământ! Nu există învingători absoluţi. Destine curmate şi mutilate există în ambele tabere.
Din păcate, de veteranii de război ne amintim doar de ziua naţională şi… cam atât. Într-o Românie în care povara fiscală nu-i deloc uşor de purtat de către contribuabili, “stăpânirea” i-a lăsat mereu la coadă pe foştii combatanţi, când a venit vremea redistribuirii banilor colectaţi ca taxe şi impozite. Pesemne, numărul tot mai mic al veteranilor de război nu-i face prea interesanţi pentru vânătorii de voturi.
Spre deosebire de multe alte categorii, veteranii noştri n-au cerut nicicând drepturi mai mari în stradă, chiar dacă odinioară statul le-a cerut să ofere tot ce aveau mai bun. Se pare că prea puţini exponenţi ai clasei politice actuale înţeleg ce-nseamnă să dedici naţiunii anii cei mai frumoşi ai existenţei, riscându-ţi viaţa clipă de clipă.
N-au idee ce înseamnă sacrificiul suprem, întrucât amintirea războiului e vagă. Dar, atenţie, perspectivele de război nu lipsesc nici azi!
Noutăţi legislative
În “Monitorul oficial” 915/2015 a fost publicată HG 951/2015 privind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor de război şi văduvelor de război, dar şi accidentatilor de război în afara serviciului ordonat.
Din succintul act normativ aflăm că atât veteranii de război, văduvele de război, cât şi accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acţiunii mijloacelor de luptă, vor beneficia în anul 2015 de un ajutor anual în cuantum de 335 lei de persoană. Banii sunt hărăziţi pentru acoperirea unei (infime) părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice.
Potrivit recentelor ştiri juridice, sumele menite pentru plata acestui ajutor anual, la care se vor adăuga cheltuielile cu transmiterea banilor la beneficiarii ajutorului, vor fi acoperite de la bugetele Ministerului Muncii, MApN, MAI şi SRI.
Suma acordată anul acesta a fost cu 35 de lei mai mare decât cea de anul trecut. Dacă tot ţinem să ne dovedim recunoştinţa sau dorinţa de a-i ajuta pe veterani… am putea vădi ceva mai multă generozitate.
Problema României nu-i atât lipsa de bani. Eternul necaz e că banii ce ajung la vistieria statului nu-s direcţionaţi imediat către domeniile potrivite şi categoriile sociale care au cu adevărat nevoie.
Care-s beneficiarii ajutorului?
Au calitatea de veteran de război persoanele care-au participat la primul sau al doilea război mondial în armata română şi au luptat în unităţi militare la diferite eşaloane ori au făcut parte din formaţiunile logistice, prevăzute în nomenclatorul Marelui Stat Major.
Lor li se adaugă cei care au acţionat în unităţile speciale din zona interioară la dezamorsarea proiectilelor, precum şi la curăţarea teritoriului de mine până la 31.12.1946 ori au fost comandanţi militari sau comandanţi ai gărzilor militare ori membri în comisiile militare de control şi recepţie în fabricile furnizoare de materiale de război.
Veterani de război sunt şi cei ce au luptat pe teritoriul naţional temporar ocupat de către un stat duşman, împotriva acestuia, în unităţi constituite, recunoscute ca atare de Marele Stat Major, cei care au făcut parte din structurile de justiţie militară, din poliţia militară sau jandarmerie, din unităţi de pompieri militari şi companii de poliţie din cadrul MAI care au acţionat în zona de operaţiuni ori s-au aflat în formaţiuni constituite şi au acţionat în timpul războiului, plus cei care au devenit invalizi de război ori au fost făcuţi prizonieri.
În acelaşi timp, sunt consideraţi veterani de război şi cei care au participat la primul sau al doilea război mondial, fiind cetăţeni români din orice teritoriu care s-au înrolat voluntar şi au luptat în oştirile Naţiunilor Unite sau locuitorii din provinciile româneşti, temporar ocupate în perioada 1940-1945, care au fost încorporaţi sau mobilizaţi obligatoriu şi au luptat în armatele altor state, dacă şi-au păstrat sau redobândit cetăţenia română şi domiciliul în România.
Nu sunt omise nici persoanele de naţionalitate germană care au fost încadrate obligatoriu în unităţile armatei Germaniei, dacă şi-au păstrat sau redobândit cetăţenia română şi domiciliul în ţara noastră. Văduvele de război sunt soţiile supravieţuitoare ale românilor pieriţi pe front, în prizonierat sau ca urmare a leziunilor sau afecţiunilor căpătate pe front sau ca prizonieri.
Ne-am lămurit cine-s cei îndreptăţiţi să primească suma de 335 de lei de la stat. Totuşi, rămâne fără răspuns o problemă: nu cumva modul de exprimare a recunoştinţei faţă de veterani merită calificativul “insuficient”? Ar fi ruşinos un răspuns afirmativ!
Statul cheltuieşte prea mult pentru sine, cu propriul aparat şi căpeteniile sale, dar încă prea puţin pentru naţiunea română. Statul e în slujba naţiunii, nu invers. Dacă naţiunea va fi pusă cândva pe primul plan, poate că şi bravii săi apărători vor primi aprecierea meritată!