Un lucru e sigur: la bloc nu-i ca la casă! Între cei care locuiesc la bloc şi cei care au drept sălaş o “casă pe pământ” se poartă lungi discuţii asupra avantajelor şi dezavantajelor. Problema rămâne în dezbatere. În ceea ce priveşte costurile lunare, există înclinaţia de a aprecia că la casă costurile sunt mai mari, cu toate că şi statutul de proprietar de apartament tinde să devină tot mai costisitor!
Fiecare proprietar de apartament dintr-un bloc are obligaţia de a achita, lună de lună, potrivit cu lista de plată a cheltuielilor asociaţiei, în avans ori pornind de la facturile furnizorilor, cota sa de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, aici fiind incluse şi cheltuielile aferente fondurilor din asociaţie.
Cheltuielile asociaţiei de proprietari sunt: cheltuielile pe consumuri individuale, cheltuielile pe număr de persoane ce locuiesc în proprietăţile individuale, cheltuielile pe beneficiari (aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin mijlocirea asociaţiei), cheltuielile pe consumatori tehnici, cheltuielile pe cota parte indiviză – socotite după suprafaţa proprietăţii etc.
Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari are obligaţia de-a pregăti şi prezenta proprietarilor, în adunarea generală, bugetul anual de venituri şi cheltuieli, unul îndestulător pentru a acoperi cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizării şi funcţionării acesteia, înainte de începutul următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează.
De asemenea, va trebui să fie aprobat şi un fond anual de reparaţii, pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregăti şi va prezenta adunării generale suma anuală de trebuinţă pentru constituirea sau completarea acestui fond, ce va fi alimentat în avans, în tranşe lunare cu valoare identică, ce vor figura în lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari.
Cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, vor trebui achitate în cel mult 20 de zile (calendaristice). Fiecare asociaţie de proprietari poate să statornicească un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, dintre cele afişate pe lista de plată, însă penalizările nu vor depăşi 0,2% pe ziua de întârziere. Vor fi aplicate doar după scurgerea unui număr de 30 de zile de la isprăvirea termenului fixat pentru plată. Totalul penalizărilor nu poate fi mai mare decât suma la care s-au aplicat.
Din aplicarea penalităţilor de întârziere vor rezulta sume ce vor fi incluse în fondul de penalităţi. Ele vor putea fi întrebuinţate exclusiv pentru achitarea penalizărilor puse-n sarcina asociaţiei de proprietari de către alte entităţi, pentru reparaţiile proprietăţii comune ori pentru alte cheltuieli administrative.
Drepturi şi îndatoriri…
Proprietarul are îndatorirea de-a menţine proprietatea sa – apartament sau spaţiu cu altă destinaţie, în stare bună, pe propriile speze. Proprietarii au obligaţia de-a întreprinde cele necesare pentru consolidarea clădirii ori pentru reabilitarea sa termică. Dacă imobilul se numără printre cele afectate de către cutremure, proprietarii au obligaţia de-a acţiona pentru consolidare, cu susţinerea autorităţilor.
La vânzarea unui apartament sau a unui spaţiu cu o altă menire, proprietarii au îndatorirea de a dovedi că s-au achitat cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. Notarii nu vor autentifica actele de înstrăinare, fără a fi prezentată adeverinţa asociaţiei de proprietari, din care să rezulte plata la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.
Această adeverinţă trebuie să fie eliberată în original, sub semnătura preşedintelui şi a administratorului asociaţiei de proprietari, cu precizarea numelor acestora, fără a lipsi nici ştampila asociaţiei. Imobilul a fost vândut cu nesocotirea acestei prevederi?
Nu-i nicio problemă… decât că actul de înstrăinare va fi nul de drept! Totuşi, în contractul de vânzare poate fi inserată, dacă părţile se înţeleg aşa, o clauză prin care noul proprietar va prelua nu doar apartamentul, ci şi datoriile acumulate, ca “bonus”.
Printre atribuţiile administratorului (persoană fizică sau juridică) se numără şi informarea trimestrială, în scris ori prin e-mail, a proprietarilor în ceea ce priveşte situaţia financiară – cuprinzând cheltuieli, venituri, încasări şi plăţi aferente asociaţiei de proprietari, sub iscălitura proprie, contrasemnată de preşedinte şi de cenzor.
Proprietarul de apartament are dreptul să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi are acces, la cerere, la orice document al acesteia. Potrivit ultimelor noutăţi legislative, la cererea scrisă a proprietarului, preşedintele şi administratorul asociaţiei de proprietari au îndatorirea de a elibera o adeverinţă din care să reiasă situaţia cheltuielilor privind întreţinerea, evidenţiate după apartenenţa lor la datoria de bază ori la penalităţi, dar şi modul în care sunt socotite penalităţile.
În „Monitorul Oficial” 847/2015 a fost publicată Legea 277/2015 privind completarea Legii 230/2015 privind asociaţiile de proprietari, act normativ ce cuprinde prevederea de mai sus.
Aşadar, după cum reiese din cele mai noi ştiri juridice, cel ce are calitatea de administrator sau preşedinte de asociaţie nu se va mai putea eschiva prea lesne de la prezentarea situaţiei exacte a cheltuielilor legate de întreţinere, cu atât mai puţin atunci când are motive doar de el ştiute, dintre cele mai necinstite.
De-acum încolo, cheltuielile şi penalităţile nu vor mai putea fi umflate după cum bate vântul sau după cum a visat administratorul sau preşedintele de asociaţie în vreo noapte cu lună plină. Literei legii îi va fi acordat mai mult respect.
Nivelul mai sporit de vizibilitate a operaţiunilor financiare realizate va facilita tragerea la răspundere a celor care, prin fire şi apucături, nu pot face casă bună cu cinstea.