Fiind parte a Uniunii Europene, am luat și bune și mai puțin bune din spațiul european. Unul dintre lucrurile negative care a curmat vieți și a creat dependență în rândul tinerilor a fost deschiderea magazinelor de vise care comercializau etnobotanice. Din 2008 până în 2010 când au fost interzise, aceste magazine de vise vindeau la liber o serie de substanțe cu efect halucinogen folosindu-se de vidul legislativ care nu prevedea în nicio lege care erau substanțele interzise.

În 2010, a apărut legea care a stabilit care sunt plantele și substanțele etnobotanice interzise, fapt ce a dus la închiderea magazinelor de vise. Aparent problema se rezolvase, dar comerțul cu astfel de substanțe s-a mutat în spațiul virtual.

Comercianții s-au adaptat prevederilor legislative și au început să importe droguri ce conțineau substanțe ce nu se aflau pe lista neagră. Halucinogenele au fost vândute sub formă de îngrășăminte pentru plane sau odorizante. Aceste magazine de vise ne-au plasat pe un loc patru în Uniunea Europeană la consumul de halucinogene. Ceea ce este îngrijorător este că aproximativ 10 din 100 de elevi de aproximativ 16 ani sunt clienți fideli ai acestor magazine de vise.

Legea 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive a decis pedepsirea celor care dețineau fără drept astfel de substanțe și le comercializau. Aceste dispoziții se regăsesc și în legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial 757 din 12 noiembrie 2012.

Începând cu 1 februarie 2014 este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fapta persoanei care, fără să dețină autorizație eliberată în condițiile legii, efectuează fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive. Aceeași faptă se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă dacă persoana trebuia sau putea să prevadă că substanțele cu care efectuează fără drept operațiuni sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Modul în care a fost redactat acest text de lege a determinat anumite neclarități cu privire la persoana care poate fi subiect activ al acestei infracțiuni. În acest sens, a fost sesizată ÎCCJ care a trebuit să stabilească dacă va putea fi pedepsită atât persoana fizică, cât și persoana juridică care săvârșește această faptă.

Care a fost obiectul sesizării ÎCCJ?

Știrile juridice arată că autorul a dorit să se clarifice dacă subiectul activ al acestei infracțiuni poate fi doar operatorul, adică persoana fizică sau juridică care, coordonând direct sau prin interpuși, efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracții, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piață, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau altă activitate legală de import, export sau intermediere de produse, are obligația de a solicita autorizație Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Legea prevede că operațiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive se supun autorizării și, până la obținerea acesteia, este interzisă desfășurarea de operațiuni cu produsul ce face obiectul autorizării.

Ce a decis ÎCCJ?

 ÎCCJ  a pronunțat Decizia 25/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 860 din 18 noiembrie 2015. ÎCCJ a analizat modul în care a fost redactat textul de lege și a observat că legiuitorul a utilizat sintagma „persoana” atunci când s-a referit la subiectul activ al infracțiunii fără a face vreo referire la calitatea persoanei, aceasta putând fi orice persoană fizică sau juridică.

Noutățile legislative arată că prin incriminarea faptei persoanei care efectuează operațiuni cu produse  susceptibile de a avea efecte psihoactive, legiuitorul a stabilit că va fi pedepsită doar persoana care nu deține autorizația eliberată în condițiile legii, caz în care fapte este săvârșită fără drept. Dacă persoana obține autorizația, fapta nu va fi infracțiune și nu va fi incriminată.

În plus, legiuitorul nu a precizat în textul de lege noțiunea de „operator”, astfel încât dacă ar fi dorit restrângerea sferei subiectului activ al infracțiunii la cei care sunt operatori, s-ar fi făcut această precizare.

Practic, legiuitorul a urmărit prin incriminarea acestei fapte să includă în sfera subiectului activ al acestei infracțiuni toate persoanele fizice și juridice care efectuează sau intenționează să efectueze operațiuni cu astfel de produse. Astfel, ÎCCJ  a admis sesizarea și a decis că orice persoană fizică sau juridică care încalcă prevederile legii, va putea fi subiect activ al acestei infracțiuni, urmând a suporta rigorile legii.

Consumul de droguri se pedepsește?

 O dată cu intrarea în vigoare a Codului penal, nu se pedepsește consumul de droguri ca infracțiune distinctă, așa cum se întâmplă în Suedia sau Franța. Legea română pedepsește deținerea indiferent de cantitate și scopul pentru care se face, inclusiv pentru consumul propriu. De exemplu, în Olanda dacă o persoană deține ilegal o cantitate mai mică de 0,5 g de droguri din categoria barbiturice, canabis, nu va fi pedepsit, ci doar i se va confisca marfa. Italia și Germania nu interzic folosirea drogurilor pentru consumul propriu, în timp ce în Spania folosirea drogurilor este pedepsită doar dacă fapta este săvârșită în public, în timp ce în Cehia sau Portugalia a fost dezincriminată posesia pentru consum propriu a stupefiantelor.

Cred că nepedepsirea la noi în țară a celor care consumă droguri este o gravă eroare a actualului Cod penal.

De asemenea, reducerea pedepselor pentru traficul de droguri și vidul legislativ cu privire la anumite substanțe etnobotanice lasă cale liberă proprietarilor de magazine de vise care continuă să vândă tinerilor moarte ambalată într-un pachet plin cu iluzii deșarte.