Sub impactul unor evenimente prin care a trecut România de curând, ştirile şi preocupările legate de imigranţii care bat la porţile Europei (sau care intră direct) au trecut într-un plan secund. Totuşi, problema afluxului masiv de străini proveniţi din zonele de conflict ale Orientului Apropiat, şi nu numai, rămâne în actualitate.

Chestiunea a intrat în vizorul legiuitorului. Urmarea? O poate anticipa oricine. A fost conceput şi adoptat un nou act normativ, prin a cărui parcurgere vom constata ce le oferă şi le rezervă statul român imigranţilor. Vom remarca faptul că nu lipsesc măsurile ce denotă un anume grad de circumspecţie faţă de potenţialii “vizitatori”.

În „Monitorul Oficial” 832/2015 a fost publicată OUG 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi. Actul normativ defineşte “afluxul masiv de imigranţi” printr-o trecere a frontierei de stat a României a unui număr de cetăţeni străini atât de mare încât va fi depăşită capacitatea de intervenţie a structurilor de poliţiei de frontieră competente teritorial.

Aflăm că noua reglementare se va aplica cu respectarea mai multor principii, printre care: principiul proporţionalităţii şi eficienţei în privinţa măsurilor luate şi a mijloacelor folosite pentru soluţionarea situaţiei străinilor, principiul respectării demnităţii umane, principiul respectării unităţii familiei, principiul nediscriminării şi principiul nereturnării (interdicţia de a returna un imigrant către un teritoriu în care viaţa ori libertatea îi pot fi primejduite).

 

Atribuţii ale diverselor instituţii

Conform ultimelor ştiri juridice, la constatarea prezenţei sau iminenţei unui aflux masiv de imigranţi, inspectorul general al inspectoratului general al poliţiei de frontieră va înfiinţa unul sau mai multe centre de integrare a activităţilor de control la trecerea frontierei, de ocrotire a sănătăţii publice şi de clarificare a situaţiei străinilor ce se prezintă la graniţă.

La nivelul acestor centre integrate se vor efectua: controlul pentru trecerea frontierei, trierea epidemiologică, soluţionarea cererilor de acordare a protecţiei internaţionale, cazarea străinilor şi clarificarea situaţiei juridice a străinilor din centrele integrate care nu solicită ocrotire internaţională. Pe parcursul desfăşurării acestor activităţi, măsurile de ordine publică vor fi asigurate de către jandarmerie.

În sarcina autorităţilor administraţiei publice locale a fost stabilită îndatorirea sprijinirii poliţiei de frontieră, în sensul stabilirii locurilor în care vor fi amplasate centrele integrate, inclusiv prin punerea la dispoziţie în mod gratuit (pentru o perioadă determinată) a unor imobile (clădiri, terenuri).

Inspectoratul general al poliţiei de frontieră are să asigure conducerea de ansamblu a activităţii centrelor integrate. În cadrul centrelor, trierea epidemiologică va fi realizată de către personalul unităţilor sanitare ale ministerului sănătăţii sau ale instituţiilor cu reţele sanitare proprii.

 

Ce date vor fi preluate de la străini?

La momentul efectuării controlului pentru trecerea frontierei de stat, în cadrul centrelor integrate angajaţii poliţiei de frontieră vor prelua imaginea facială şi impresiunile digitale ale cetăţenilor străini care au o vârstă de peste 14 ani (etate ce reiese din documentele prezentate sau din declaraţiile furnizate).

După ce vor fi preluate de la cetăţenii străini care trec frontiera, impresiunile digitale vor fi stocate, în format electronic, în sistemul AFIS naţional, într-o partiţie special afectată acestui scop, asociate cu numele şi prenumele, cetăţenia, data naşterii, sexul, imaginea facială, precum şi cu data ori locul în care au fost preluate imaginile faciale şi impresiunile digitale. Aceste date vor putea fi accesate atât de către angajaţii poliţiei de frontieră, cât şi de către cei ai inspectoratului general pentru imigrări.

Sistemul automatizat AFIS naţional serveşte la identificarea datelor dactiloscopice şi funcţionează la nivelul poliţiei române. Datele stocate în sistemul AFIS vor fi păstrate pentru o perioadă de 5 ani de la data preluării imaginii faciale şi a impresiunilor digitale. După aceea ele vor putea fi şterse.

 

Ce li se oferă imigranţilor?

Parcurgând ultimele ştiri juridice, aflăm că străinii din cadrul centrelor integrate vor primi gratuit hrană, cazare, materiale de igienă personală şi asistenţă medicală. Pe cât posibil, la acordarea hranei şi a celorlalte beneficii se va încerca respectarea opiniilor şi a specificului religios şi cultural al noilor veniţi.

Ei vor fi înştiinţaţi, prin utilizarea unei limbi pe care o pot înţelege, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce le revin pe durata cazării în centrele integrate, dar şi cu privire la consecinţele trecerii ilegale a frontierei de stat.

Centrele integrate vor fi administrate de către poliţia de frontieră, prin ordonatorii terţiari de credite din subordine şi vor fi organizate, amenajate şi dotate astfel încât să ofere condiţii corespunzătoare de cazare, hrănire, asistenţă medicală primară şi igienă personală străinilor.

 

La nevoie, se recurge la forţă

Toţi străinii care vor fi supuşi controlului pentru trecerea frontierei de stat în cadrul centrelor integrate sunt datori să prezinte toate documentele sau informaţiile de trebuinţă pentru stabilirea identităţii personale şi să se supună fotografierii şi amprentării.

E de la sine înţeles că imigranţii au îndatorirea de a respecta regulile de ordine interioară, de a nu deteriora bunurile centrelor integrate, de-a se conforma dispoziţiilor personalului autorităţilor ce desfăşoară activităţi în cadrul centrelor. La constatarea unor afecţiuni medicale de natură a pune în pericol sănătatea altor persoane aflate în centrul integrat, imigranţii vor trebui să se supună investigaţiilor şi tratamentelor medicale.

Dacă nou-veniţii nu se vor supune fotografierii sau amprentării ori dacă nu-şi vor repecta obligaţiile de a urma regulile de ordine interioară, de a se conforma dispoziţiilor primite şi de a se supune investigaţiilor şi tratamentelor medicale la constatarea unor boli periculoase pentru sănătatea celorlalte persoane cazate în respectivul centru, personalul specializat poate recurge la utilizarea forţei, a mijloacelor de constrângere.

La întrebuinţarea unor măsuri constrângătoare, legiuitorul spune că trebuie să existe, întotdeauna, o proporţionalitate cu starea de primejdie survenită. Aceste măsuri vor fi utilizate doar atâta vreme cât se impune şi numai în situaţia în care pericolul n-ar putea fi eliminat altcumva.

Noua reglementare a fost alcătuită anume pentru eventualitatea în care imigranţii vor da năvală în România. Dar, probabil, va mai trece multă apă pe Dunăre (şi multe alte valuri de imigranţi către Occident) până ce ţara noastră deveni, prin prosperitatea ei, un El Dorado al Europei. Să privim la partea cea plină a paharului: avem timp, berechet, să ne pregătim pentru un… aflux masiv de imigranţi!