Performanţă şi iar performanţă! Acesta-i deviza sportivului. Natura a oferit aproape fiecăruia dintre noi oarece aptitudini pentru vreun sport. Unii se evidenţiază printr-o anduranţă sau flexibilitate deosebită, alţii printr-o forţă care, chiar şi fără niciun antrenament, se află peste medie sau printr-o viteză care, cu puţin antrenament, i-ar putea aduce pe podium.

Însă, tot Natura şi caracteristicile înăscute ne limitează. Fiecare individ are un prag dincolo de care viteza sau forţa nu mai progresează, în pofida tuturor metodelor de antrenament, a calităţii dietei şi suplimentelor alimentare.

La un atlet deprins cu performanţa, plafonarea atrage o extremă frustrare. De aici şi până la a ceda ispitei dopingului mai e doar un pas, dacă sportivul nu se teme de riscurile folosirii steroizilor sau altor substanţe ce pot creşte performanţa sportivă (adesea cu preţul ruinării sănătăţii).

În “Monitorul Oficial” 793/2015 a fost publicată Legea 243/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport. Prin noua reglementare s-a făcut armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia internaţională, cu ultimele modificări ale Codului Mondial Anti-Doping.

În sport, dopajul survine prin una sau mai multe încălcări ale reglementărilor antidoping – care pot consta în detectarea unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei într-o probă biologică provenită de la sportiv, în utilizarea sau tentativa de-a întrebuinţa o substanţă sau o metodă interzisă ori în evitarea prelevării de probe, refuzul acesteia sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe.

Dacă admite de îndată că a încălcat reglementările anti-doping de care a fost declarat vinovat, sportivul ce ar putea face obiectul unei suspendări pe o perioadă de 4 ani pentru prezenţa unei substanţe interzise (sau a metaboliţilor acesteia) în probele biologice recoltate sau pentru evitarea prelevării de probe, refuzul său ori neprezentarea nejustificată la prelevarea de probe, poate beneficia, conform recentelor noutăţi legislative, de o diminuare a perioadei de suspendare până la un maximum de 2 ani, în funcţie de gradul de vinovăţie, cu încuviinţarea Agenţiei Mondiale Anti-Doping.

 

Primenirea legislaţiei anti-doping

În scopul înfăptuirii obiectivelor sale, Agenţia Naţională Anti-Doping răspunde de efectuarea testărilor doping şi asigură gestionarea rezultatelor şi a procedurii de audiere. Tot ea elaborează şi actualizează planul de distribuire a testărilor doping, în conformitate cu prevederile Codului Mondial Anti-Doping şi ale Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii, organizează cursuri pentru formarea profesională şi perfecţionarea ofiţerilor de control doping şi cursuri de instruire antidoping pentru instructorii sălilor de fitness şi culturism.

Conform unei noi prevederi, Agenţia colectează, prelucrează şi comunică date cu caracter personal cu privire la sportivi, atunci când e nevoie în desfăşurarea activităţilor anti-doping, în conformitate cu Codul Mondial Anti-Doping şi legislaţia naţională şi dă publicităţii, an de an, raportul statistic referitor la activităţile de control doping realizate, copia acestuia fiind comunicată către Agenţia Mondială Anti-Doping.

Analiza probelor biologice provenite de la sportivi se efectuează de către un laborator de control doping, acreditat sau aprobat de Agenţia Mondială Anti-Doping. Organizaţia anti-doping responsabilă cu gestionarea rezultatelor stabileşte laboratorul acreditat sau aprobat de către Agenţia Mondială Anti-Doping pentru analiza probelor.

Laboratorul de control doping este descris, prin noua lege, ca persoană juridică de drept public, independentă din punct de vedere analitic şi operaţional faţă de Agenţia Naţională Anti-Doping. Organizarea, funcţionarea şi finanţarea laboratorului de control doping se stabilesc prin hotărâre de guvern.

Ofiţerul de control doping este o persoană atestată de ministerul muncii care are, în temeiul delegaţiei emise de către Agenţia Naţională Anti-Doping, îndatorirea gestionării la faţa locului a şedinţei de prelevare a probei. Într-o nou-introdusă prevedere, oficialii pentru recoltarea probelor de sânge sunt ofiţeri de control doping autorizaţi care posedă şi o calificare medicală pentru efectuarea puncţiei venoase.

Ofiţerii de control doping, personalul Agenţiei împuternicit să efectueze testări doping şi personalul laboratorului de control doping nu vor răspunde civil sau penal, în eventualitatea în care se va constata, în justiţie, omisiunea îndeplinirii de către aceştia, cu bună-credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor lor.

 

Noutăţi privind sancţiunile

Orice încălcare dovedită a reglementărilor antidoping (ex.: tentativa de-a utiliza o substanţă interzisă), comisă de către sportiv în timpul sau în legătură cu o manifestare sau competiţie sportivă, va atrage descalificarea, invalidarea rezultatelor individuale obţinute în respectiva competiţie şi retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor.

În paralel cu invalidarea automată a rezultatelor obţinute în concursul în cadrul căruia s-a recoltat proba pozitivă, toate celelalte rezultate obţinute începând cu data prelevării probei pozitive sau săvârşirea unei alte încălcări a reglementărilor antidoping (ex.: neprezentarea nemotivată pentru prelevarea de probe) vor fi invalidate, cu toate efectele ce rezultă din aceasta, inclusiv retragerea eventualelor medalii şi premii.

O încălcare a reglementărilor anti-doping într-un sport individual, survenită în timpul unei testări în competiţie, duce, automat, la descalificarea rezultatelor individuale obţinute în acea competiţie, cu toate efectele ce izvorăsc de aici, inclusiv retragerea medaliilor şi premiilor.

În competiţie, testarea doping se efectuează într-un spaţiu potrivit acestui scop, numit staţie de control doping şi organizat conform normelor metodologice privind desfăşurarea controlului doping.

Potrivit noilor ştiri juridice, federaţiile sportive naţionale şi oricare alt organizator de competiţii, au obligaţia de-a nominaliza o persoană care să asigure spaţiul necesar pentru organizarea staţiei de control doping şi hidratarea sportivilor în staţia de control doping, conform Standardului internaţional pentru testare. Prin excepţie de la aceste prevederi, în situaţia competiţiilor organizate pentru sporturile de echipă ce se desfăşoară pe parcursul mai multor etape, îndatorirea revine cluburilor sportive gazdă.

Procedura de gestionare a nerespectării reglementărilor în vigoare referitoare la disponibilitatea sportivului pentru testarea doping în afara competiţiei, inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligaţiei de-a oferi informaţii privind localizarea sa, se stabileşte prin normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping.

 

Performanţa autentică

Cuvântul “succes” este întipărit cu litere de neşters în mintea oricărui sportiv. Cu reuşita-n minte merge la culcare, cu ea se şi trezeşte. Succesul îi monopolizează visele.

Folosirea substanţelor dopante poate atrage reuşita, dar sportivul trişor, care a ajuns pe podium reuşind să dribleze controalele anti-doping, ştie bine că gloria nu-i aparţine, fiind furată de la un alt concurent. Adevărul nu poate fi driblat la nesfârşit. Un banal control poate spulbera într-o clipită reputaţia de mare campion!