Incriminarea conflictului de interese în mediul privat încalcă libertatea economică şi dreptul la muncă


lcCurtea Constituţională a hotărât ca o sintagmă din art. 301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională, iar incriminarea infracţiunii de conflict de interese în mediul privat constituie o încălcare nejustificată a libertăţii economice şi a dreptului la muncă.

Astfel, CCR a luat în dezbatere o excepţie de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal: “Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul sau, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Conform unui comunicat al Curţii Constituţionale, judecatorii au admis cu unanimitate de voturi excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sintagma “raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională.

Referitor la incriminarea faptelor de conflict de interese, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta are ca scop, pe de o parte, sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, îşi satisface interesele personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice, şi, pe de altă parte, înlăturarea oricăror suspiciuni referitor la conduita persoanelor care exercită o funcţie publică sau care prestează un serviciu public.