Străbunii spuneau, despre codru, că ar fi frate cu românul. Mai puţin sentimentale, mai mult pragmatice, generaţiile moderne au zis “frate, frate, dar brânza-i pe bani”. Prin urmare, codrul a trebuit să se facă util, să plătească pentru marele privilegiu de-a împărţi aceleaşi meleaguri cu românul. “Frăţia” aceasta a fost foarte profitabilă pentru unii cetăţeni (România fiind un mare exportator de cherestea brută, ca o ţară din lumea a III-a), dar dezastruoasă pentru păduri. 

Fiecare pădure a trebuit ofere, an de an, tributul său, în masă lemnoasă şi în vânat. Treptat, pădurile s-au retras din calea drujbelor şi ale securilor. Unele au dispărut cu totul. Unde sunt, acum, codrii legendari ai Vlăsiei? Au mai rămas pe harta forestieră câteva petice împădurite, destrămate şi străvezii.

Pădurile care ne-au salvat, odinioară, de furia invaziilor barbare (românii datorită pădurilor mai există, ca neam) au fost supuse unei exploatări crunte, pe modelul “după noi potopul”. Legislaţia defectă a permis, ani la rând, tăieri de pădure abuzive, nemaiîntâlnite în Europa modernă.

O Europă în care majoritatea statelor aplică un regim strict de protecţie a pădurilor şi-n care tăierea ilegală a unui singur copac poate atrage un amarnic potop de probleme legale pentru făptuitor. Nici vorbă de convoaie de camioane încărcate cu lemn furat. La noi, munţii au rămas pleşuvi şi terenurile despădurite o iau la vale!

În “Monitorul Oficial” 709/2015 a fost publicată HG 743/2015 privind organizarea şi funcţionarea gărzilor forestiere. Trebuie spus că, nu demult, a văzut lumina tiparului şi OUG 32/2015 privind înfiinţarea gărzilor forestiere. Prin acel act normativ au fost stabilite şi atribuţiile gărzilor:

– monitorizarea, implementarea, controlul aplicării regimului silvic, în fondul forestier naţional şi în afara acestuia;

– monitorizarea, implementarea, controlul aplicării regimului cinegetic, în fondul cinegetic naţional;

– monitorizarea şi controlul trasabilităţii materialului lemnos.

 

Noii ocrotitori ai pădurilor

Prin amploarea sa, fenomenul tăierilor ilegale de arbori a ajuns să fie unul cu serioase implicaţii asupra siguranţei naţionale. Astfel, la începutul verii, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a evidenţiat necesitatea soluţionării, de urgenţă, a acestei problematici, inclusiv prin înfiinţarea gărzilor forestiere.

Gărzile forestiere au preluat atribuţiile activităţile, posturile şi resurse umane de la comisariatele de regim silvic şi cinegetic, care, conform OUG 32/2015, “se desfiinţează”. Din ultimele ştiri juridice reiese că gărzile forestiere vor fi instituţii publice teritoriale aflate în subordinea ministerului mediului. Ele vor avea personalitate juridică şi vor fi finanţate de la bugetul de stat.

La nivel judeţean, în subordinea gărzilor teritoriale vor funcţiona structuri fără personalitate juridică. La cârmuirea fiecărei gărzi se va afla un inspector-şef iar în fiecare gardă vor fi încadraţi funcţionari publici şi personal contractual.

Angajaţii cu atribuţii de control din cadrul fiecărei gărzi vor îndeplini atribuţii de agenţi constatatori, constatând faptele care pot fi încadrate drept contravenţii în domeniul cinegetic ori al silviculturii şi aplicând sancţiuni.

Personalul cu atribuţii de control are, potrivit recentelor noutăţi legislative, un drept de acces deplin pe terenurile ce aparţin fondului forestier, indiferent de natura proprietăţii, la sediile operatorilor economici sau în incintele unde au loc activităţi ce ţin de domeniul cinegetic ori de silvicultură.

De asemenea, personalul cu atribuţii de control are dreptul de-a controla modul în care sunt produse, stocate şi transportate materialele lemnoase, în toate locurile şi spaţiile în care firmele din domeniu îşi realizează activitatea. Împreună cu poliţia şi jandarmeria, gărzile forestiere vor realiza activităţi comune de constatare a contravenţiilor şi a infracţiunilor din sfera silvică şi cinegetică.

Totodată, gărzile forestiere vor putea să confişte bunurile utilizate (mijloace de transport, utilaje, atelaje) sau rezultate (material lemnos, animale vânate ilegal) în urma comiterii faptelor ilicite.

În temeiul informaţiilor proprii sau a celor dobândite din alte surse, gărzile forestiere vor acţiona cu echipe mobile de intervenţie, inclusiv în punctele de trecere a frontierei ţării. Vor participa la activităţile de control al vehiculelor ce transportă masă lemnoasă pe drumurile publice. Gărzile forestiere vor avea la dispoziţie un parc auto. Autovehiculele speciale vor fi dotate cu mijloace de semnalizare luminoasă şi sonoră.

 

Personalul noilor structuri

În teritoriu vor exista nouă gărzi forestiere (în Bucureşti, Braşov, Cluj, Focşani, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Timişoara), având, fiecare, între 3 şi 6 judeţe arondate. Funcţionarii cu atribuţii de control ai gărzii forestiere au obligaţia de a purta o uniformă specifică, cu însemne şi ecusoane distinctive, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Acelaşi personal cu atribuţii de control, monitorizare, implementare va fi dotat cu echipamente de autoapărare (butelii cu gaz paralizant, dispozitive electroşoc), cu echipament individual de protecţie, cu mijloace de comunicare şi alte mijloace speciale de dotare (aparat foto, instrumente de măsurat).

Aşa cum reiese din recentele ştiri din contabilitate, un inspector-şef de la gărzile forestiere va avea un salariu de bază de 9593-10188 lei, în funcţie de vechime. Un consilier superior 5314-5639 lei (la fel ca şi un consilier juridic superior), un consilier debutant va câştiga 2402-2477 lei pe lună iar un referent de specialitate, cu grad superior, între 4273 lei şi 4455 lei.

Comparativ cu media naţională, salariile sunt, după cum se vede, destul de… motivante. Dacă vor apărea şi rezultatele scontate, dacă tăierile ilegale vor fi stăvilite iar gărzile forestiere le vor face zile negre şi nopţi albe distrugătorilor fondului forestier naţional, am putea spune că „vrednic este lucrătorul de plata sa”.

Integritatea funcţionarilor

O situaţie absolut indezirabilă este aceea în care… lupul ajunge paznic la oi. O greşită teorie, care încă mai circulă cu privire la slujbaşii publici cu atribuţii de control, este că mărirea simbriei ar putea face dintr-un corupt un om cinstit. Fals! Cine-i predispus la compromisuri, nu va începe, subit, să aibă mustrări de conştiinţă la primirea peşcheşurilor, după ce i-a fost crescută leafa. Dimpotrivă, odată cu mărirea salariului vor spori şi pretenţiile funcţionarului corupt.

Componenţii gărzilor forestiere vor trece, însă, prin periodice evaluări ale integrităţii. Va fi evaluat, în privinţa integrităţii, tot personalul preluat de la fostele comisariate de regim silvic şi cinegetic. Evaluarea de integritate nu poate fi refuzată, fără ca funcţionarul venit din fostele comisariate de regim silvic să nu fie eliberat din funcţie.

Existenţa şi integritatea codrilor patriei – atâţia câţi au mai rămas, depind, astăzi, de integritatea celor desemnaţi să-i ocrotească.

Aşteptăm rezultatele!