Valul de imigranţi ce a pătruns în Europa ne-a arătat, printre altele, cam cât îşi doresc străinii să vieţuiască pe meleagurile noastre. Au “năvălit” şi pe-aici câţiva “turişti” rătăciţi. Când au aflat unde-au nimerit… i-a podidit plânsul! Oricum, cetăţenia română nu s-a obţinut, vreodată, prea lesne.

Există, însă, şi indivizi care-şi doresc cu putere să devină români cu drepturi integrale. Pentru ei, veştile sunt bune! În “Monitorul Oficial” 697/2015 a fost publicată OUG 37/2015 privind modificarea şi completarea Legii 21/1991 a cetăţeniei române.

 

Performanţa sportivă te poate face… român

Mai nou, cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, apatridului sau cetăţeanului străin care ar putea contribui substanţial la promovarea imaginii României prin reuşitele sale sportive. Este lăsată la latitundinea doritorului de cetăţenie posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea domiciliului de peste hotare.

Citind ultimele noutăţi legislative aflăm că, pentru a căpăta cetăţenia română, sportivul va trebui să reprezinte România în loturile naţionale şi să vădească ataşament faţă de ţară, de „sistemul de valori specific societăţii româneşti”. Ar trebui precizat în ce constau aceste valori. Nu de alta, dar există mai multe variante. Un sistem de valori are naţiunea română. Altul clasa politică. Să sperăm că noii cetăţeni îşi vor însuşi valorile perene ale poporului român, nu năravurile fanariote care l-au făcut inclusiv pe I.L.Caragiale să aleagă autoexilul!

De asemenea, aspirantul la cetăţenie trebuie să dovedească loialitate faţă de statul român, prin comportament şi atitudine, să nu fi întreprins acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale, să fi împlinit 18 ani, să fie cunoscut cu o bună comportare şi să nu fi fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care-l face nedemn de a fi român.

Cererea de acordare a cetăţeniei române se va depune la Ministerul Tineretului şi Sportului. Acordarea cetăţeniei române se face prin HG iniţiată de către minister, ca “unică autoritate publică ce formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române” în ceea ce-i priveşte pe doritorii veniţi din tagma sportivilor.

 

Ai promovat românismul cu ardoare? Poţi deveni român!

Conform noilor ştiri juridice va putea primi, la cerere, cetăţenia română, şi apatridul sau cetăţeanul străin care a contribuit într-un mod aparte la ocrotirea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. Există posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau păstrării domiciliului din străinătate. Solicitantul trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani. Să fi dovedit loialitate faţă de statul român. Să nu fi întreprins sau susţinut acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale.

Pretendentul la calitatea de cetăţean român trebuie, pentru a se bucura de o obţinere mai facilă a cetăţeniei, să fi avut o bună comportare. Să nu fi fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care l-ar face nedemn de a fi cetăţean român.

Există străvechi grupuri etnice româneşti atât dincolo de hotarele din miazăzi şi din miazănoapte ale României, cât dincolo de frontierele de la apus şi răsărit. Din păcate, nu toate grupurile etnice româneşti se bucură, în statele de baştină, de toate drepturile pe care le au cele 20 de minorităţi naţionale din ţara noastră. La capitolul drepturilor minorităţilor România e o pildă de urmat, chiar şi pentru state mai avansate!

Acum legiuitorul le furnizază o cale mai uşoară de obţinere a cetăţeniei etnicilor români care n-au avut nicicând calitatea de cetăţeni români (după cum n-au avut-o nici înaintaşii lor). Cei ce satisfac cerinţele prezentate anterior vor fi scutiţi, la dobândirea cetăţeniei române, de îndeplinirea criteriilor drastice impuse altor categorii de candidaţi la cetăţenie – precum durata existenţei domiciliului în România (8 ani), durata căsniciei cu un autohton (5 ani), cunoaşterea Constituţiei etc.

În cazul acestei categorii, a străinilor care se evidenţiază prin promovarea românismului şi a valorilor naţionale, cererile de acordare a cetăţeniei române pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia domiciliază solicitanţii.

De acolo, cererea va ajunge la Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, acompaniată de punctul de vedere al misiunii diplomatice româneşti cu privire la satisfacerea cerinţei contribuţiei însemnate la protejarea şi promovarea culturii şi spiritualităţii mioritice.

Dacă solicitarea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita MAE punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei contribuţiei semnificative la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

Pentru acurateţe, ar trebui precizat ce înseamnă “promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti”. Ar fi evitate situaţiile în care subiectivismul “evaluatorului” va crea situaţii discriminatorii faţă de unii candidaţi!

 

Vrei să redevii cetăţean român?

Din noul act normativ aflăm că persoanele care au fost cetăţeni români, dar din motive pentru care nu pot fi învinuite au pierdut cetăţenia sau aceasta le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul 3, pot redobândi cetăţenia română sau ea li se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine.

Nu contează, nici aici, dacă noul cetăţean alege să aibă domiciliul în ţară sau peste hotare. Condiţiile care li se cer sunt aidoma primelor două categorii despre care am vorbit, adică apatrizilor ori străinilor care au contribuit în mod deosebit la promovarea civilizaţiei româneşti, precum şi sportivilor de performanţă care vor să devină „de-ai noştri”.

 

Meseria de român e taxabilă!

Ca să practici cu succes meseria de român trebuie să fii calificat în meşteşugul supravieţuirii în condiţii extreme. Cine vrea să devină cetăţean român trebuie să pună în balanţă costurile şi beneficiile. Beneficiile? Sunt ştiute. Costurile? Nu sunt anticipate, toate!

Exemplu: din 2016 fiecare cetăţean adult cu rezidenţa fiscală în eterna şi fascinanta Românie va trebui să-i plătească fiscului peste 790 de lei anual chiar dacă practicarea nobilei meserii de român nu-i aduce absolut niciun venit. Câştigi zero lei în România? Plăteşti 790!

Ce reprezintă acest bir? Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), care va trebui plătită de către toţi cetăţenii domiciliaţi aici, dar fără venituri. O fiscalitate extremă îl poate face chiar şi pe patriotul patrioţilor să dea bir cu fugiţii, să-şi stabilească domiciliul fiscal pe alte meleaguri. Sau poate chiar să renunţe la cetăţenie, dacă a fost adoptat de o altă patrie.

Aşa se împuţinează cetăţenii şi potenţialii contribuabili!