Odinioară, oamenii nemulțumiți de nedreptățile care li se făceau, nu alergau la parchet să denunțe pe cineva sau la tribunal să dea în judecată pe cel care le-a pricinuit un rău, ci mergeau cu jalba în proțap.  Această expresie din popor înseamnă a veni cu o plângere la cei care conduc, a-ți cere drepturile.

Dacă astăzi oamenii își cer drepturile fără a apela la proțap, în trecut cei necăjiți, săraci care aveau probleme credeau că soluția pentru necazurile lor este să meargă în audiență la domnitor pentru a-și spune păsul. Acolo însă era așa de mare aglomerație, încât singura formă ca plângerea să ajungă la domnitor era să înfingă plângerea într-un băț cu vârful despicat și să o dea acestuia peste mulțimea prezentă acolo. Ca și astăzi, oamenii nu aveau garanția că problema lor se va rezolva, dar încercau măcar, pentru că încercarea, moarte n-are!

Cu jalba în proțap, varianta zilelor noastre!

În 9 iulie 2013, S.A. a chemat în judecată Casa de Asigurări de Sănătate, nemulțumit de faptul că i s-a emis o decizie de impunere prin care au fost stabilite în sarcina sa obligații de plată față de Fondul de asigurări de sănătate pentru veniturile obținute din activități independente. S.A. a solicitat anularea acestei decizii de impunere care a fost emisă în baza art. 35 alin. 1 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul președintelui CNAS nr. 617/2007.

Practic, pentru obligațiile de plată față de Fondul de asigurări de sănătate ale persoanelor fizice care se asigură pe bază de contract de asigurare, titlul de creanță îl constituie decizia de impunere emisă de organul competent al CAS și hotărârile judecătorești privind debite datorate fondului. În 4 aprilie 2014, contestația lui S.A. a fost respinsă și acesta  a declarat recurs.

S-a arătat în cadrul recursului faptul că în Monitorul Oficial 234 din 4 aprilie 2014 a fost publicată sentința Curții de Apel București prin care prevederile art. 35 alin. 1 din Normele metodologice au fost anulate în parte legat de posibilitatea ca organul fiscal competent al CAS să poată emite decizii de impunere. Aceasta a rămas irevocabilă în 17 septembrie 2013, dată la care S.A. promovase deja acțiunea împotriva CAS.

În 11 decembrie 2014, în cadrul recursului promovat de S.A., s-a decis sesizarea ÎCCJ pentru a se pronunța asupra efectelor pe care le generează publicarea hotărârii judecătorești de anulare a unui act, în sensul de a ști dacă privește doar actele administrative individuale emise ulterior publicării în Monitorul Oficial sau și pe cele emise anterior acestei publicări și contestate în cadrul unor acțiuni în justiție (cum este cazul lui S.A.)

Care sunt opiniile instanțelor de judecată?

Practica neunitară a instanțelor de judecată a generat două opinii privind această chestiune de drept. Astfel, într-o primă orientare, se consideră că hotărârea judecătorească de anulare a actului administrativ produce efecte doar pentru viitor fără să influențeze actele emise anterior publicării sale în Monitorul Oficial. Potrivit acestor instanțe, hotărârea judecătorească de anulare a art. 35 alin. 1 din Normele metodologice produce efecte juridice doar în privința deciziilor de impunere emise după publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Potrivit celei de a doua orientări, instanțele au considerat că hotărârea judecătorească de anulare a actului administrativ produce efecte atât în privința actelor administrative subsecvente emise după publicarea acesteia în Monitorul Oficial, cât și în privința actelor administrative cu caracter individual care, deși au fost emise anterior publicării, făceau obiectul unor cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor la data publicării hotărârii de anulare.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 10/2015 publicată în Monitorul Oficial 458 din 25 iunie 2015  prin care a dezlegat această problemă de drept. Știrile juridice arată că ÎCCJ consideră că este corect să se interpreteze că efectele hotărârii judecătorești de anulare a unui act administrativ are efecte similare cu cele ale admiterii excepției de neconstituționalitate. Astfel, deciziile CCR se publică în Monitorul Oficial și de la această dată sunt general obligatorii având consecințe doar pentru viitor.

Astfel, se consideră că actul administrativ anulat nu poate produce niciun efect în privința cauzelor soluționate irevocabil, dar poate produce efecte asupra celor aflate pe rolul instanțelor în curs de soluționare. Dacă s-ar interpreta altfel, ar însemna că s-ar îngrădi dreptul de acces la justiție al persoanelor vătămate printr-un act administrativ cu caracter individual emis în baza unui act administrativ cu caracter normativ anulat. Practic, ar avea ca efect recunoașterea formală a dreptului la justiție, atâta vreme cât persoana vătămată nu ar mai putea solicita anularea actului administrativ cu caracter normativ deja anulat.

Legea contenciosului administrativ prevede faptul că hotărârile judecătorești irevocabile prin care  sunt anulate acte administrative sunt general obligatorii și au putere doar pentru viitor. Practic, legiuitorul a instituit regula potrivit căreia această hotărâre judecătorească nu produce efecte retroactive, ci doar pentru viitor începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial.

Știrile juridice arată că dacă în urma admiterii acțiunii, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze alt înscris sau să efectueze alte operațiuni administrative, atunci executarea hotărârii definitive se va face de bunăvoie în termenul stabilit în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în maximum 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În concluzie,  ÎCCJ a admis sesizarea din 11 decembrie 2014 și a stabilit modul în care se va interpreta chestiunea de drept în scopul creării unei practici unitare în acest domeniu. Astfel, hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării hotărârii judecătorești de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.

Efectele deciziei ÎCCJ

De la publicarea acestei decizii a ÎCCJ în Monitorul Oficial, prevederile sale își vor produce efectele fiind obligatorii pentru toate instanțele de judecată. Cazul lui S.A. demonstrează că  cine și-a luat inima în dinți și a mers cu jalba în proțap în instanță, și-a găsit în final dreptatea.

Nu mulți sunt cei care merg până-n pânzele albe pentru a-și afla dreptatea, pentru că majoritatea cred că „– În țara asta românească/Dreptatea când o să domnească?/Iar unul, optimist sadea:/- Păi vom muri și vom vedea! „(Ioan Hodaș)

Viața de zi cu zi a dovedit că „nu cel care are dreptate „are ultimul cuvânt”; ci, din păcate, cel care vorbește ultimul.”  (Gilbert Cesbron)