MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE
Nr. 831 din 7 aprilie 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Nr. 600 din 22 mai 2015

ORDIN
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

ANEXĂ

Având în vedere prevederile art. IV alin. (2) din Legea nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, interimar, şi al ministrului finanţelor publice nr. 1.439/1.930/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 2 mai 2011.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,
Eugen Orlando Teodorovici

ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

CAPITOLUL I Dispoziţii generale
CAPITOLUL II Înfiinţarea, completarea, transmiterea şi păstrarea registrului de evidenţă a zilierilor
CAPITOLUL III Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor în care au fost implicaţi zilieri
ANEXE
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. – (1) În înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:

a) eveniment în care sunt implicaţi zilieri, denumit în continuare eveniment – accidentul produs în timpul procesului de muncă care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului pentru care există documente medicale ce indică o incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, situaţia de persoană dată dispărută, în condiţiile în care au fost implicaţi zilieri;
b) accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
c) echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
d) echipament individual de protecţie – orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un zilier pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
e) loc de muncă – locul în care zilierul îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu menţiunile din registrul de evidenţă a zilierilor;
f) securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii zilierilor;
g) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) – accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin documente medicale;
h) accident care produce invaliditate (INV) – accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
i) accident mortal (D) – accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico – legal;
j) accident colectiv – accidentul în care au fost accidentaţi cel puţin 3 zilieri, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
k) accident în afara muncii – accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. b) sau la alin. (2);
l) invaliditate – pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
m) intoxicaţie acută profesională – stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă;
n) sarcini de muncă – activităţi desfăşurate de zilier, consemnate în registrul de evidenţă a zilierilor.

(2) În sensul prevederilor alin. (1) lit. b) este, de asemenea, accident de muncă:

a) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul beneficiarului ori în alt loc de muncă organizat de acesta, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
b) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul beneficiarului la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
c) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de beneficiar, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din sediul beneficiarului sau orice alt loc de muncă organizat de acesta şi invers;
d) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de beneficiar, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
e) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă;
f) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
g) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea sarcinilor de muncă, ca urmare a unei agresiuni.

Art. 3. – Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali pentru prestarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional de către minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 se exprimă în scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

CAPITOLUL II
Înfiinţarea, completarea, transmiterea şi păstrarea registrului de evidenţă a zilierilor

Art. 4. – (1) Registrul de evidenţă a zilierilor, denumit în continuare registru, reprezintă:

a) document oficial cu regim special de evidenţă a lucrătorilor zilieri;
b) sursă de date pentru elaborarea pe plan naţional a politicilor în domeniul ocupării forţei de muncă identificării cazurilor de muncă nedeclarată, precum şi în domeniul fiscal;
c) sursă administrativă de date pentru sistemul informaţional statistic cum ar fi: statistica curentă, urmărirea indicatorilor referitori la evoluţia gradului de ocupare şi al pieţei muncii, monitorizarea cazurilor de muncă nedeclarată, cu precădere în anumite domenii de activitate, organizarea unui sistem de anchete prin sondaj.

(2) Modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a registrului sunt cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. – (1) Pentru asigurarea unei evidenţe unitare referitoare la utilizarea forţei de muncă a lucrătorilor zilieri, beneficiarul de lucrări, definit conform Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, organizează conducerea şi ţinerea la zi a registrului.
(2) Înregistrarea în registru se face în ordine cronologică, pentru toţi zilierii cu care beneficiarul are raporturi de muncă în baza legii, conform instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) În scopul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul de lucrări transmite către inspectoratul teritorial de muncă o copie a registrului conţinând înregistrările din luna precedentă, certificată “conform cu originalul”.

Art. 6. – (1) Beneficiarii de lucrări care au înfiinţate sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenţa de a încheia raporturi juridice cu zilieri, vor delega acestora şi competenţa completării şi transmiterii către inspectoratele teritoriale de muncă a copiei registrului conform art. 5 alin. (3).
(2) Registrul se achiziţionează de la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia îşi are sediul beneficiarul de lucrări şi/sau, după caz, de la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia se află sucursala, agenţia, reprezentanţa, punctul de lucru sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, în cazul în care le-a fost delegată competenţa de a încheia raporturi juridice cu zilieri.
(3) Registrul se păstrează la sediul beneficiarului de lucrări şi/sau, după caz, la sediul sucursalei, agenţiei, reprezentanţei, punctului de lucru sau al altor asemenea unităţi fără personalitate juridică, iar o copie după acesta se transmite la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea aceste entităţi.
(4) Registrul va fi numerotat, parafat şi legat şi nu va putea fi transferat între entităţile menţionate la alin. (1).
(5) Beneficiarul de lucrări răspunde de respectarea prevederilor legale privind conducerea, completarea şi păstrarea registrului, fiind responsabil de corectitudinea datelor înscrise în registru.

Art. 7. – (1) La fiecare înscriere a unui zilier în registru numele şi prenumele se înscriu cu literele mari de tipar, cu menţionarea şi a iniţialei tatălui.
(2) Denumirea beneficiarului de lucrări se înscrie în registru cu litere mari de tipar, fără prescurtări. Prescurtările permise sunt:

a) S.C. – societate;
b) S.A. – societate pe acţiuni;
c) S.R.L. – societate cu răspundere limitată;
d) S.N.C. – societate în nume colectiv;
e) S.C.S. – societate în comandită simplă;
f) S.C.A. – societate în comandită pe acţiuni;
g) P.F.A. – persoană fizică autorizată;
h) Î.I. – întreprindere individuală;
i) Î.F. – întreprindere familială.

(3) În cazul beneficiarilor de lucrări care nu se regăsesc în prescurtările prevăzute la alin. (2) se va menţiona actul normativ de înfiinţare şi organizare.

Art. 8. – (1) Inspectoratele teritoriale de muncă înaintează semestrial Inspecţiei Muncii rapoarte privind evoluţia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri de încălcări ale prevederilor Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile sancţionatoare dispuse în respectivele cazuri, precum şi alte informaţii solicitate de Inspecţia Muncii.
(2) Inspecţia Muncii centralizează, la nivel naţional, datele din rapoartele inspectoratelor teritoriale de muncă şi comunică semestrial Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un raport, pe suport hârtie şi în format electronic, privind evoluţia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri de încălcări ale prevederilor Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsurile sancţionatoare dispuse în respectivele cazuri.

Art. 9. – Registrul se tipăreşte şi se înseriază de Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A., iar distribuirea acestuia se face, la cerere şi contra cost, de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Art. 10. – (1) Înscrierea datelor în registru se face numai cu cerneală sau pastă albastră.
(2) Orice modificare a datelor înscrise se face prin tăierea cu o linie orizontală cu cerneală sau pastă roşie şi prin înscrierea datelor corecte, de asemenea cu cerneală sau pastă roşie, lăsându-se vizibilă înscrierea anterioară şi prin aplicarea ştampilei şi semnăturii beneficiarului de lucrări.

Art. 11. – (1) Înscrierea datelor se face în ordinea cronologică a utilizării zilierilor. Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.
(2) Nu se lasă pagini şi poziţii libere între paginile registrului.
(3) Pe prima pagină a registrului se completează datele de identificare ale beneficiarului de lucrări.

Art. 12. – (1) Plata remuneraţiei se realizează la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte de semnarea în registru de către zilier şi beneficiar.
(2) Pentru situaţia în care plata remuneraţiei se efectuează la sfârşitul săptămânii sau la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii, modalitatea de plată se stabileşte prin acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar, conform modelului prezentat în anexa nr. 7. Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar.
(3) În situaţia prezentată la alin. (2), la data efectuării plăţii de către beneficiar zilierul semnează în registrul de evidenţă a zilierilor pentru confirmarea de primire a remuneraţiei nete, pentru toate zilele lucrate.
(4) Atunci când zilierul şi beneficiarul au convenit ca plata remuneraţiei să se realizeze prin virament în cont bancar, beneficiarul este obligat să menţioneze la rubrica “Remuneraţia netă plătită” din registru numărul ordinului de plată şi al borderoului cu restul de plată transmis către bancă, iar zilierul are dreptul să refuze semnarea registrului dacă această menţiune nu este realizată.
(5) La solicitarea inspectorilor de muncă beneficiarul face dovada plăţii remuneraţiei către zilier cu documente justificative înregistrate în contabilitate conform prevederilor legale.

Art. 13. – (1) Venitul realizat de zilieri sub formă de remuneraţie pe fiecare beneficiar de lucrări reprezintă venit asimilat salariului, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. III “Venituri din salarii” al titlului III “Impozit pe venit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Calculul şi reţinerea impozitului datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăţi a remuneraţiei brute zilnice sau, după caz, la data plăţii la sfârşit de săptămână sau la data plăţii la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii.

CAPITOLUL III
Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor în care au fost implicaţi zilieri

Art. 14. – Orice eveniment, astfel cum este definit de prezentele norme metodologice, va fi comunicat de îndată beneficiarului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia.

Art. 15. – Beneficiarul are obligaţia să comunice evenimentele de îndată, după cum urmează:

a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. a);
b) organelor de urmărire penală, după caz.

Art. 16. – Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin informaţiile prevăzute în modelul din anexa nr. 1.

Art. 17. – (1) Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul va comunica Inspecţiei Muncii:

a) evenimentul care a avut ca urmare un deces;
b) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;
c) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate;
d) evenimentul care a avut ca urmare dispariţia unei/unor persoane.

(2) Evenimentul prevăzut la alin. (1) lit. c) se va comunica Inspecţiei Muncii după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate.

Art. 18. – (1) La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului, unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa în scris cu privire la diagnosticul provizoriu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
(2) Unitatea sanitară prevăzută la alin. (1) va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator, în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă, urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora.
(3) În caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unităţii medico – legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, cu modificările ulterioare, şi legislaţiei subsecvente.
(4) Unitatea medico – legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei subsecvente.
(5) Unitatea medico – legală va transmite raportul de constatare medico – legală în termen de 7 zile de la data decesului.
(6) În cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care a emis decizia de încadrare într-un grad de invaliditate va trimite o copie de pe decizie, în termen de 5 zile lucrătoare de la data eliberării acesteia, la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs accidentul.

Art. 19. – Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.

Art. 20. – Cercetarea evenimentului aşa cum este definit în prezentele norme metodologice se face imediat după comunicare, de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs.

Art. 21. – (1) Beneficiarul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa zilierilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.
(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.
(3) Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului, beneficiarul va consemna pe propria răspundere, într-un proces – verbal, toate modificările efectuate după producerea evenimentului.

Art. 22. – În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice în care sunt victime zilieri, serviciile poliţiei rutiere vor transmite comisiei inspectoratului teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul, la cererea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare, un exemplar al procesului – verbal de cercetare la faţa locului şi orice alte documente existente necesare cercetării, cum ar fi: copii de pe declaraţii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schiţe.

Art. 23. – În situaţia în care, în vederea cercetării evenimentului sunt necesare prelevări şi analize de probe, cheltuielile vor fi suportate de beneficiarul la care a avut loc evenimentul.

Art. 24. – (1) Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti, cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit prevederilor legale să efectueze expertize tehnice, iar aceştia trebuie să răspundă solicitării.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), expertizele tehnice întocmite vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului.
(3) Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării se suportă de către beneficiarul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul.

Art. 25. – (1) Cercetarea evenimentului se va încheia în cel mult 15 zile lucrătoare calculate de la data comunicării.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico – legal sau, după caz, a raportului de expertiză ori de constatare medico – legală, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 26. – (1) În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă, în urma căruia a intervenit invaliditatea confirmată prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces – verbal de cercetare bazat pe dosarul completat.
(2) Întocmirea noului proces – verbal de cercetare a accidentului, prevăzut la alin. (1), se face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico – legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico – legală.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile în care este necesară administrarea de probe suplimentare, cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de expertize, audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de muncă însărcinat cu cercetarea evenimentului poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 27. – (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;
b) procesul – verbal de cercetare;
c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, şi semnată de către beneficiar, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, consemnarea înregistrărilor din registrul de evidenţă a zilierilor din data producerii evenimentului, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului;
d) nota de constatare la faţa locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate şi încheiată în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor inspectoratului teritorial de muncă, ce reprezintă piesă la dosar şi înlocuieşte nota prevăzută la lit. c);
e) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;
f) declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;
g) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
h) copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;
i) copii ale certificatului constatator sau oricăror altor autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea;
j) copii ale filelor din registrul de evidenţă a zilierilor care conţin înregistrări de la data producerii evenimentului;
k) concluziile raportului de constatare medico – legală, în cazul accidentului mortal;
l) copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute;
m) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate;
n) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul la internare şi/sau externare;
o) copie a procesului – verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.

(2) Nota de constatare menţionată la alin. (1) lit. c) sau d) nu se va întocmi în situaţiile în care accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului nu este posibil, argumentându-se acest fapt.
(3) Dosarul va mai cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:

a) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;
b) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data producerii evenimentului;
c) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea sarcini de muncă;
d) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate;
e) adresele de prelungire a termenelor de cercetare;
f) procesul – verbal încheiat după producerea evenimentului, în condiţiile prevăzute la art. 21.

Art. 28. – Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) filele dosarului să fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea şi ştampilate cu ştampila inspectoratului teritorial de muncă;
b) numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis;
c) fiecare document, cu excepţia procesului – verbal de cercetare, să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă;
d) paginile şi spaţiile albe să fie barate;
e) schiţele referitoare la eveniment, anexate la dosar, să fie însoţite de explicaţii;
f) fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii;
g) formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;
h) declaraţiile aflate la dosar să fie însoţite de forma tehnoredactată, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea.

Art. 29. – Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel:

a) într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă; dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea;
b) în două exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie, deces, accidente colective, evenimentele care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni; originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.

Art. 30. – (1) Dosarul de cercetare original, cu excepţia dosarelor întocmite pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă, va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii, în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.
(2) Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane, ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora, va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute, conform prevederilor legale în vigoare; după completarea dosarului, acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii.
(3) Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele prevăzute la alin. (1) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii.
(4) În cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou proces – verbal de cercetare.
(5) Inspectoratul teritorial de muncă va întocmi noul proces – verbal de cercetare şi/sau va completa dosarul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului, pe baza observaţiilor transmise de Inspecţia Muncii.
(6) Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare prevăzute la alin. (1) organelor de urmărire penală, numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii.
(7) Dosarul de cercetare completat şi noul proces – verbal de cercetare întocmit în condiţiile alin. (4) şi (5) vor fi transmise organelor de urmărire penală.

Art. 31. – (1) Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate, înaintat organelor de urmărire penală, se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, pentru completare şi întocmirea unui nou proces – verbal de cercetare, în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat în baza unui act medico – legal.
(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia.
(3) Completarea dosarului prevăzut la alin. (1) şi întocmirea noului proces – verbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă.
(4) Dosarul completat şi noul proces – verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii.
(5) După avizarea de către Inspecţia Muncii în condiţiile prevăzute la art. 30, dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 32. – Procesul – verbal de cercetare a evenimentului se va întocmi şi completa conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 33. – (1) Procesul – verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în mai multe exemplare, după cum urmează:

a) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, victime şi, după caz, asigurător;
b) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, cu victime zilieri cu beneficiari diferiţi, pentru fiecare beneficiar, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, victime şi, după caz, asigurător;
c) în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, victime şi, după caz, asigurător;
d) în cazul accidentului de muncă mortal, precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, familiile victimelor şi, după caz, asigurător.

(2) Procesul – verbal de cercetare poate fi întocmit într-un număr mai mare de exemplare, după caz.

Art. 34. – În cazul în care beneficiarul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul – verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi are sediul, domiciliul sau reşedinţa beneficiarul.

Art. 35. – (1) Accidentul de muncă suferit de zilier se înregistrează de către beneficiarul la care presta activitatea victima, în Registrul unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi, prevăzut în anexa nr. 4, în baza procesului – verbal de cercetare.
(2) Accidentele de muncă produse la sediile secundare aflate pe raza altui judeţ decât cel unde este declarat sediul social se vor înregistra la sediul social, cu excepţia cazului în care sediul secundar are personalitate juridică.
(3) Accidentele suferite de zilieri în timpul procesului de muncă şi care au antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile se vor înregistra, de asemenea, în registrul de evidenţă prevăzut la alin. (1).

Art. 36. – (1) Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.
(2) Data producerii accidentului de muncă mortal, prevăzut la alin. (1), este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului.
(3) Beneficiarul pentru care a prestat activitate zilierul dispărut va comunica, imediat ce a luat la cunoştinţă, numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 37. – În baza proceselor – verbale de cercetare, inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă înregistrate de beneficiarii care au sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv, în Registrului unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi în muncă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 38. – (1) Victimele sau familiile victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul.
(2) Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă, inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1), inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului – verbal de cercetare a evenimentului.

Art. 39. – (1) În situaţia în care beneficiarul, zilierii implicaţi, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul – verbal de cercetare a evenimentului, pot sesiza, în scris, Inspecţia Muncii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesului – verbal.
(2) Dacă în urma analizei se constată că trebuie refăcută cercetarea, Inspecţia Muncii dispune completarea dosarului de cercetare şi/sau întocmirea unui nou proces – verbal de cercetare care îl va înlocui pe cel existent.
(3) Soluţiile adoptate de către Inspecţia Muncii vor fi comunicate celor interesaţi, în termenul legal.

Art. 40. – Anexele nr. 1 – 7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 41. – Prezentele norme metodologice intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

SUMAR:
ANEXA Nr. 1 Comunicarea evenimentelor în care sunt implicaţi zilieri
ANEXA Nr. 2 Declaraţie
ANEXA Nr. 3 Proces – verbal de cercetare a evenimentului
ANEXA Nr. 4 Registrul unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi
ANEXA Nr. 5 Registrul unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi în muncă
ANEXA Nr. 6 Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali pentru prestarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional de către minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani
ANEXA Nr. 7 Acord privind plata remuneraţiei efectuată la sfârşitul săptămânii/la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii şi de stabilire a modalităţii de plată