Deşi noi, românii de azi, nu mai suntem războinicii de altădată şi am mai pierdut, poate, din dârzenia eroilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, ne vom aminti de-a pururi că înaintaşii noştri şi-au croit calea printr-o istorie milenară cu un braţ împingând plugul şi cu celălalt purtând fierul paloşului sau lemnul de corn al buzduganului.

Aşa cum spunea Grigore Ureche, acest neam s-a aflat tot timpul “în calea răotăţilor”. De aceea, milităria a fost ţinută întotdeauna la rang de cinste, atât la români cât şi la strămoşii lor, indiferent de numele etnic pe care l-au purtat de-a lungul epocilor – rumâni, valahi, daci, geţi, traci sau pelasgi.

Ar fi exagerat să afirmăm că, odinioară, toţi flăcăii ţineau să petreacă câţiva ani de zile în cătănie, ca şi cum n-ar mai fi avut altceva de făcut. Dovada? Majoritatea viitoarelor cătane erau înhăţate cu arcanul! Dar în subconştientul colectiv a predominat, până mai ieri, ideea că satisfacerea stagiului militar reprezintă principala poartă de acces a oricărui tânăr în ceata bărbaţilor adevăraţi.

Eliminarea stagiului militar obligatoriu şi profesionalizarea armatei obligă la o revizuire a acestei concepţii cu iz arhaic, dar sondaje recente indică dorinţa unui număr mare de tineri de a trece, în mod voluntar, printr-o pregătire militară de bază. Contextul extern, mai exact situaţia “cam albastră” din estul României, face realistă şi apariţia unor proiecte legislative în acest sens.

În acelaşi timp, există tineri care au ştiut dintotdeauna ce vor: o carieră militară şi intrarea în rândurile ostaşilor profesionişti. A celor care vor fi primii chemaţi atunci când clopotele vor suna prelung, la ceas de mare primejdie pentru neam şi ţară!

 

Noutăţi legislative privind recrutarea şi selecţia

În „Monitorul Oficial” 434/2015 a fost publicat Ordinul M57/2015 pentru modificarea şi completarea unor instrucţiuni din M.Ap.N. privind recrutarea şi selecţia candidaţilor pentru profesia militară şi menţinerea în activitate a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. Să vedem, acum, ce spune noua reglementare!

Tinerii ce aspiră să fie recrutaţi pentru formarea pe filiera directă pentru dobândirea calităţii de ofiţer în activitate trebuie să nu fi parcurs un program de studii universitare de licenţă cu finanţare de la bugetul de stat, iar dacă au absolvit, totuşi, un astfel de program de studii, trebuie să menţioneze acest lucru în cererea de înscriere, urmând ca, până la data înmatriculării, să facă dovada achitării totale sau parţiale a contravalorii serviciilor de şcolarizare cu finanţare de la bugetul de stat de care au beneficiat mai înainte.

Recrutarea candidaţilor pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor în activitate se realizează din rândurile ofiţerilor în rezervă, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, precum şi ale civililor din cadrul sau din afara Ministerului Apărării.

În vederea recrutării din rândul ofiţerilor în rezervă a candidaţilor pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor în activitate, aceştia trebuie să fie absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ universitar acreditate, cu diplomă de licenţă, cu profil adecvat armelor sau serviciilor şi specialităţilor militare pentru care se organizează cursul de formare ori să poată dovedi promovarea examenului de licenţă până la data concursului de admitere la cursul de formare.

 

Cerinţe pentru candidaţi… Pentru viitorii ofiţeri, subofiţeri, soldaţi!

În ceea ce-i priveşte pe candidaţii pentru formarea pe filiera indirectă a ofiţerilor în activitate proveniţi dintre civilii din cadrul şi din afara M.Ap.N., ei trebuie să fie absolvenţii unei instituţii de învăţământ universitar acreditate, cu diplomă de licenţă, la un profil potrivit cu armele sau serviciile şi specialităţile militare pentru care se organizează cursul de formare sau să poată dovedi promovarea examenului de licenţă, până la data concursului de admitere la cursul de formare.

Tinerii care candidează în vederea recrutării pentru formarea pe filiera directă a maiştrilor militari în activitate trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului liceal, militar sau civil, cu diplomă de bacalaureat sau să furnizeze dovada promovării examenului de bacalaureat până la data concursului de admitere.

În ceea ce priveşte recrutarea pentru formarea pe filiera directă a subofiţerilor în activitate, candidaţii trebuie să fie soldaţi sau gradaţi profesionişti şi să fie absolvenţi ai învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat sau dovedească promovarea examenului de bacalaureat până la data desfăşurării examinării de admitere.

Conform noilor ştiri juridice, printre criteriile specifice de recrutare a candidaţilor pentru formarea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti se numără vârsta – între 18 ani, împliniţi până la data începerii programului de instruire şi cel mult 50 de ani (până acum erau 46), împliniţi până la data încheierii întâiului contract de angajare.

Simultan, candidaţii ce aspiră să pătrundă în tagma soldaţilor şi gradaţilor profesionişti trebuie să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu ori să poată dovedi absolvirea acestuia, până la data începerii programului de instruire.

De asemenea, candidaţii care optează pentru arma “auto” este necesar să deţină permis de conducere auto categoriile B şi C. Cei ce aleg arma “geniu” trebuie să deţină permis de conducere (B, C) doar dacă aspiră la integrarea în specialităţile militare ce necesită conducerea mijloacelor de transport. Până acum, condiţia trebuia îndeplinită de către toţi candidaţii care optau pentru armele “auto”, “geniu”, “tancuri”.

În fine, candidaţii pentru unităţile de învăţământ militar liceal trebuie să fie absolvenţi ai învăţământului secundar inferior (ciclul gimnazial) ori să facă dovada absolvirii sale, până la data concursului de admitere.

 

Toate bune şi frumoase, dar… milităria nu-i pentru oricine!

Cariera militară oferă, alături de unele restricţii ori privaţiuni, şi avantaje deloc neglijabile. Armata nu doar că dezvoltă abilităţi deosebite. Ea zideşte caractere, fortifică voinţe. Chiar dacă există destui care doresc să fie recrutaţi numai pentru a se vedea încadraţi într-un loc de muncă stabil, remunerat peste medie şi într-o profesie respectată în comunitate, cei lipsiţi de autocontrol şi disciplină, fără prea multe calităţi ostăşeşti şi, mai ales, fără niciun strop de patriotism în suflet ar trebui să urmeze o altă cale, că-s destule!

Chiar de vor reuşi să treacă, poate chiar cu succes, prin teste, probe şi evaluări, cei ce nu simt o sinceră chemare spre cariera militară se vor poticni, aproape sigur, mai târziu. Napoleon susţinea că “orice simplu ostaş poartă-n raniţă un baston de mareşal”. Dar acest lucru nu-i valabil decât pentru cei cu vocaţie ostăşească, meniţi să fie militari!